Mihai, domnul țării, de soldați urmat,

Trece prin Turcia Danubiu-nghețat.

Turcii mulți pe gheață repede s-adună;

Lupta-ncepe crudă ș-armele răsună;

Nechezarea-ngână strigătu-omenesc;

Înghețate vânturi suflă și mugesc;

Crivățul cu neaua bate turcii-n față; 

Mâinile lor p-arme se lipesc, îngheață;

Caii fără cârmă fug oriunde vor,

Poartă cu dezordin cavalerii lor...

Arma nu mai poate să reverse sânge;

Ei se mușc cu dinții, unul p-altul strânge.

Valuri de ninsoare râură din cer;

Gheața se cufundă; luptătorii pier

Și-n urgia crudă toți dispută foarte

Locul de bătaie, patul lor de moarte.

Către-aceasta turcii se răresc amar.

Cei mai mulți sub gheață repede dispar,

Iar Mihai cu bravii trece mai nainte

Și Rusciucul schimbă-n doliu și morminte.