EDESA

Noaptea ajunserăm la Edesa. Trăsei la sat, la un bulgar.

I.a început, această cetate se chema Egea, în timpii lui “Caranos, mai pe urmă Edesa. Asiăzi se cheamă Vodena: (apele), din cauza apelor ce se află aici. A. două zi vizitai tărimul, însoţit de o cartă geografică veche. Niciodată în viața mea nu am văzut un lac mai frumos, nu se poate vedea. Aici natura pare că a decis a face să se apreţuiască toate frumuseţile sale. Închipuiţi-vă o luncă lată și lungă de cîteva ore, ce se pierde în depărtare în mare, coperită cu sate, cu dumbrăvi, riuleţe, grădini, cu lacul Ianige în mijloc. La capătul ei un munte, cu rîpe ; pe marginele unui taler al muntelui Volvoră, douăzeci de cascade ce. se varsă și se împreună pe

4 sI

https://biblioteca-digitala.ro

vale, ca să se scure în Lacul cel mare ! Spre răsărit, din virfurile unei măguri, cade o mare cascadă de apă, fără să-și mai atingă rîpa, într-o scobitură ce și-a săpat jos. Acest taler de munte este destul de nalt și, vărsînd din rîndul său apele, aceste ape se lovesc de alt taler mai jos, de unde iară cură și formează două rînduri de cascade. Tărîmul dintre aceste cascade de sus și pină jos este coperit cu arbori verzi. Pe talerul de sus se văd asemenea arbori. La mijlocul talerului de dasupra se înalţă un chiosc, de unde vederea este minunată.

Cine nu a văzut acest loc, nu poate să zică că cunoaşte frumuseţile naturii. În poalele cascadelor se formează un. lac împodobit de arbori rîzători.

Aici fuse capitala cea mai veche a Macedoniii.

Palatul regelui era pe înălțimea aceasta, dincolo de cascade. Ar trebui să facem un volum, daca am spune tot ce s-a întîmplat aici. Astăzi însă totul este ruine, tăcere, uitare !

Voi ce călătoriţi prin aceste mări, nu treceţi fără a vedea Edesa.

Locuri înteresante sub raportul frumuseţii şi istoriii !

M-am urcat în virful muntelui. De acolo vedeam marea în fundul orizontului. Mai aproape, această vale desfătătoare, lacul Ienige ce doarme în mijloc ; pe malul acestui lac era în vechime o cetate, Pella, de care am vorbit,

Să așezăm din această înălţime, pentru înlesnirea cititorilor, o idee generală despre locurile locuite de români.

Românii locuiesc într-o parte a Traciii, Macedoniii, Epirului, Iliriii, Tesaliii.

zi] LD

https://biblioteca-digitala.ro

După însemnări pozitive ce putui să iau în urmă asupra populațiunei lor, atit de la autorităţile otomane, către care eram recomandat, cît şi de la români, iată ce am încheiat :

În Macedonia sunt 200.000 albanezi

120.000 greci 300.000 bulgari 450.000 români

1.070.000

în Tesaiia sunt 150.000 greci 200.000 români 50.000 turci În Epir şi Atbania sunt 350.000 români

100.000 greci 700.000 albanezi

În Tracia sunt 200.000 români

Peste tot 1.200.000 români, afară din colonia din Grecia proprie. Tesalia este o ţară antică se chema la început Pandora, Pirea, Pelasgiotida, Eolida. Xenia, pină cînd Tesalos, capul unei orde de tesproțieni epiroţi, tondă aci o colonie, sasezeci de ani după luarea 'Troadoi. Se împărțea atunci în Ftiotida Magnezia, un cap ce înaintează în mare la stînga solfuiui Tesalonicului, cu muntele Pelion. -Şi cu cincisprezece oraşe şi sate ; acolo în vechime era locaşul centaurilor ; Hesticiotida, Tesakotida şi Pelasgiotida ; această ţară are munții Olimpul, Ossa, Pelion,: Oeta și Pind, un singur rîu, Pena. în care se varsă Ananios, Ion, „Apidenos ete,

5a

https://biblioteca-digitala.ro

În timpul războiului Troadei, Tesalia avea zece mici rigate. În cete două capitale mai mari. Larisa şi Fares, doi capi mari aveau toată autoritatea. Mai tirziu în Larisa domnea familia Aievades, din care, după Herodot, coboritorii domniră pînă la Filip, tata lui Alexandru. Tesalia, despărțită în state neatirnate, căzu sub domnia Macedoniii. Sub romani deveni una din provinciile diocezului Macedoniii, prefect[ ura] Iliriii. Astăzi formează singiacatul Tricaliii ; populaţiunca ei astăzi este de patru sute mii locuitori. Ţara este frumoasă, mai rodiloare decit Grecia proprie.

Epirul număra în vechime patrusprezece caantoane : Helopia, Molosida, Perabia, Atintania, Dolopia, Atamania, Peravea, Driopia, Șaonia. Tesprotia, Aidonia sau Celtica, Celeida, Casiopia, Ambrania, Amfilohia. Asfel era locuit de mai multe poporaţiuni, unele grece, celealte scite (albanezi și sciți). Cea mai tare poporaţiune era a molosilor, cîrmuită de domni din casa Arsacizilor, coboritori din Pirus. Epirul căzu în puterea Macedoniii.

Iliria ce, unită cu Epirul. formează astăzi Albania, era o provincie mică, ce Filip o supuse Macadoniii. Această ruptură din Iliria cu Epirul se mărginesc la nord cu Montenegru, Serbia. Basnia : spre vest cu Marea Adriatică. Ionică și Corfu: spre miazăzi cu golful Arta și Livadia : la est, cu muatelc Agrafa și Argentor, ce o despart de Tesalia si Macedonia. Orașele lor mai însemnate sint : Scutarii, Aleneo, anina. Suli. Borat etc.

Epirul, cu o parte din Iliria. este locuită de două mari elemente : elementul alban sau arnăut și elementul român.

Albanii sint răspindiți prin Macedonia. dar matca lor este în Epir. Originea lor este intunecoasă. Încă în timpii vechi, ei au vorbit un idiom ce nu avea nici un raport cu limba greacă.

Românii din Epir sânt mai atît de numeroşi ca cei din Macedonia. Către acestea este o parte din această ţară, Zagor, unde cei mai mulți au început a se greci încă de la 1780. Iată pentru ce :

Pe atunci se arătă un profet, ce propagă ideea elenismului între români. Acest profet se numea sîntul Cosma. Ajutat de rivalităţile paşilor Ali şi Curd, care se disputau pe înrîurire, făcînd să joace rivalităţile grece şi româno-bulgare, el cuteză a arunca anatema pe taţi acei români care vor mai vorbi limba ramână. Anatema lui sperie aceste poparaţiuni crezătoare și simple, și din patruzeci şi patru de sate române de la Zagor, numai patrusprezece a mai rămas care să vorbească limba română. Ceialţi, afară de bătrîni, vorbesc grecește.

Acest sintul Cosma, ce predicase asemenea iîmpotriva ebreilor, fu ucis de Curd-paşa, după uneltirile celor din urmă, ca să-și răzbune de profeţiile lui ce vesteau căderea lui Curd-pașa Albanezul și rădicarea lui Ali-pașa Tepelin. Ali-pașa, drept recunoştinţă, proclamă pe Cosma sint şi îi adună moaștele.

Persecuţiunile de la greci impotriva românilor nu încetară de atunci încoace. ! Propaganda greacă are drept mijloc religiunea. Ei numesc greci pe toţi cîți sint de ritul oriental, numără pe români, pe sirbi, pe bulgari și alţii şi formează un element

1 Ni se spuse de curînd că, în anul trecut, un diacon român macadon din Salonic, priimind acole din ara Românească cărți de biserică, mitropolitul Salonicului, grec (nu știm pentru ce!!!> află, se necăji pe diacon, îi luă cărţile, le rupse el singur, o parte le dete rupte la băcan, altă parte le aruncă în foc. Şi aceste persecuţiuni le fac călugării greci asupra românilor, cînd priimesc treizeci milioane pe an de la români! (n.q.).

55

https://biblioteca-digitala.ro

grec. Dar nu sînt pe toată fața pămîntului nici trei milioane greci, adică pe jumătate cît bulgarii şi de patru ori mai puţini decît românii.

Ceea ce este o nedreptate neînţeleasă, este că românii. plătesc pe tot anul mai multe milioane de lei la biserica de ritul oriental, și preoţii acestii biserici sînt greci, propagă ideile, servă interesele grece, dar nu ideile şi interesele creştinilor din Orient. Ceea ce este și mai trist, este că o mînă de călugări cîrmuiesc aceste așezăminte, nu ca creştini orientali, ci ca greci, pe cînd românii care le susţin sint combătuţi, călugării români persecutați, înlăturaţi. Orice nedreptate mare, ce ajunge la culmea ei, cată să se dărime. Călugării greci nu au înţeles încă aceasta. O vor înţelege în curind; dar va fi Lîrziu,

Seara mă găsi pe aceste măguri desfătătoare ale Edesei.

Ea adăogă încă la frumuseţile acestor locuri.

Seara «e ora inspiraţiunii.

Trebuie a saluta în limba zeilor aceste locuri clasice. Asfel lăsai salutare celui mai frumos loc ce se poate vedea :!

Trecui incă o noapte în satul Vodena. Am zis că trăsesem la un bulgar.

O casă cu două caturi. O cameră simplă şi curată. Era tot ce îmi trebuia. Oaspetele meu nu se supăra să mai trec acolo o noapte. Știrea se dase în sat că un călător român din alte părţi de lume

! Aici, Bolintineanu anunţă compunerea și transcrierea unei poezii, cum a făcut-o și în alte părţi ale Călătoriilor. De data aceasta, textul poeziei lipseşte. Se va fi rătăcit la tipografie? În orice caz, îl cunoaştein. Este vorba despre poemul Edesa din ciclul Macedonele, încadrat în culegerea Poezii de D. lolintineanu atil cunoscute, cil şi inedite, apărută în 1865 (n.e.).

56

https://biblioteca-digitala.ro

a sosit acolo. Astfel, cînd mă înturnai acasă, aflai aici mai mulţi săteni.

Stăpiînul casii îmi zise că sunt români. Acesti oameni erau bine făcuţi. Fizionomii inteligente, priviri pătrunzătoare, dar fără sălbătăcie. Portul lor mai acela al pietrarilor : sarica neagră de capră, fesul, nădragi românești negri.

Ei mă întrebară din ce loc anume de lume sînt, unde mă du:

— De iu esti, domne, iu te duţi ?

Le răspunz că sunt armân din ţara armânească. Mă întrebară unde este acea ţară și daca sînt mulţi români acolo ? Ce religie urmează ? Cine îi stăpinește ? Și daca viața e lesne :

— Ei, iu este acestă ţară ? Cari sint mulţi armâni aclo ? Ţi piste aveți aclo ? Hiţi ortodocsi? Care ve urseste (stăpîneşte) ? Bana este lișioară ?

Le dedei răspunsuri care îi făcură să se mire mult.

Ceea de care se mirară mai mult fuse cînd auziră că în pămînturile noastre nu sînt nici arnăuțţi, nici greci, nici bulgari, nici turci; că domnul nostru este român, că avem oştire română, că în biserică să citește limba română şi că avem clopote la biserici (kembam).

Îi întrebai daca sînt mulţi în acel loc, şi răspunseră că acolo sînt mai mulţi bulgari, dar că la Seres sînt ca iarba români : „ca îarba armâni“ ; spre Biiolie nu se mai știe numărul lor: „a nu se maj

scie numărul“. Că ei se întind în Albania, pînă la .

marginele Mării Adriatice. Apoi sînt care locuiesc în Grecia : „care șed tru Moreoa“.

După aceste vorbe îmi cerură să vază un pistol revolver, ce aveam cu mine. Îl examinară, fără să înțeleag'� nimic. Căutai să le explic. Ei nu crezură, Fusei nevoit să fac probe, descărcînd unul după

67

https://biblioteca-digitala.ro

altul gloanţele prin fereastră. Consingenii nostri mă priviră atunci cu admiraţiune. Şi mă întrebază dacă acel pistol este făcut în ţara :noastră fhoara voastră)...

Le răspunsei că aşa este.

Şi mai multă mirare.

Le spusei că am venit la dinșii, ca să aflu ce deosebire este între limba lor şi Hmha noastră ; le cerui să-mi spuie vreo poveste sau să-mi cînte vreun, cîntec în limba română. Bulgarul, om voios, să însărcină să-mi facă această mulţumire ; luă o tambură sau mandolină, cu gitul foarte lung şi corpul mic, şi începu să sune şi să cînte mai multe cintece poporane, din care szrisei pe cel următor, făcut de un poet împrovizător de la Cruşova, Gheorghe Burac, croitor.

Acest cîntec este o satiră contra grecilor. El arată cel puţin că românii de acolo nu sînt greciţi, pr=cum au zis unii. Merit literar nu are. Sătenii îl cîntă însă cu plăcere.

„Lai 1 greci, lai greci, inclişi 2

Marvă ? cicior î s'narămănă d-iși î

Că sunt toţi heeraişi

Şi cei mulți copisiși

Car-a da di gvine veara (că abia de) Trăs € tis stămăria 7 ţea mare

Nu stiu ţe i agaţă zalea?

Şi un cu alt se-njură ţeara?

1 [aj — răi, negri (na).

? inclişi — ascunși (n.a.).

3 morvă — dar-ar Dumnezeu -(n.e.).

4 cicior — picior (n:a ),

5 d-işi — din ei (n.a.).

* trăs— pină (n.a.).

? stă Măria mare — siîntă Măria mare (n.a.). 8 zeiea — ameţeala (na).

jeara — factia (n.a.).

58

https://biblioteca-digitala.ro

Din căceri! și din sirigări S-avde* pină la Moceri3

Și sbubuiesc laiele1 di mulieri. Dură5 voă, greci maraţi?

Aveţi mulţi ani ţi-e vă primnaţi,? Taha grecească s'n-o adaraţi.8 N-aveţi ursine? lai maraţi.

Cind ti lume voi căutaţile

Voi faţa voastră nu vi o laţii!! C-ahtari ? ca voi lai...

S' v-adunaţi mintea, s' v-asternaţi! Că eu zic, ma mă icilaţi,

Cu armânile!! voi snu v-ăgăţaţi, Că din ei, voi dracul va s-aflaţi.“ 14

După ce-mi vorbiră, îmi cîntară, ba încă erau aproape să dănţuiască, ca să-mi facă plăcere, acesti bravi oameni să retraseră zicindu-mi că ar mai sedea, daca nu s-ar teme că sint obosit.

* căceri — certe (na.).

2 s-avde — s-aude (ma),

3 Moceri — un lac local de morirlă (n.a.). 4 laele — bietele muieri (na.).

5 dură — destul (n.a.).

5 marați — neomenoşi (n.q.).

2 primnați — plimbaţi (n.a.).

e adarați — faccţi (n.a).

*

urșine — ruşine (n.q.).

e cînd ti lume — cînd în lume (m.a.).

11 laţi — spălaţi, lăuaţi ; de la mă lau, te lai, se la (n.a.).

12 ahtari — asemene, d-alde (n.a.).

13 cu armânile — cu românii (n.q.).

1 În textul cintecului: heersişi — hăersiși (păcătoşi); 'opisişi — căpisişi (Stricaţi): guine — yne; tis — ti; îi — i; agaţă — acață; sbubuiesc — sibubuiesc; ți-e — ți; şine: — arşine ; ti — fiu; căutați — eăftați; iertați — 'ertați ; ei — eli (P.P.).

=

59

https://biblioteca-digitala.ro

Rămiind singur și adunîndu-mi aducerea aminte,

făcui o mică listă de proverburi ce le reproducem aici,

1

1 13 14 15 16 17 18 39 20 31