PROVERBURI ROMÂNE MACEDONE
Un subinciu adună, un răspînditor răspindeșşte.
Tine tai lemnele, s'eu adun surţialele.
Sborul pătrunde muntele.
Calu! s'faţe bun ori rău după călăreț,
Gaăllina care cîntă di seara, nu oauă demincaja,
Cîţi oameni, alate distinii.
Carbunele stins mui agonia ti arde.
el gol nu li pasă se si ude stanile.
Strigarea oilor nu si alenă pină în ţer.
Cu cât omul înveaţă, cu atit află că nu ştie ceva. Lenevosul alagă mai mult, silnicul cherde mai mult. Nu este munte nalt făvă adincime din vărligă (alături). Fudzi de puntea di iu jel bun şi ţel reu trece de adun. Nopțile muşate sunt ca mulierile auşe udirale şi -drease. Cleştele reu le faţe s! te arzi.
lictru) răbdării este moarlea.
Cătuşa (maţia) se închide şi cîinele se slăstiuste, Cind înfloresc trandafirul, chiăre vioreana.
Nu ti primla tăliind cînilor frinză.
Foamea fațe pe cîni ca s” mică mare.
Mai ghine astăzi un ou decît mine un bou!
+ în textul proverbelor : suhiciu — sclinciu ; tai — tali; s-eu — ș-eu ; alate — ahîte; ude stanile — udti stranile ; atit — ahit; silnicul — sclânctul; adincime — adînțime: ectrul — ehtrul ; răbdării — răbdăriliei ; se închide — se inclide ;: slăghiaşte — s-aliighiaşte ; înfloresc — înfla__resce: primla — primna : mare — meare (PP).
50
https://biblioteca-digitala.ro
"TRADUCENIA 140R
1 Un zgircit strînge, un cheltuitor risipește
2 'Tu tai lemnele, eu adun surcelele.
3 Cuvîntul pătrunde muntele.
4 Calul e bun ori rău după călăreț.
5 Găina care cîntă seara, dimineaţa nu ouă
6 Cîţi oameni, atitea griji.
7 Cărbunele siins mai curînd te arde.
8 Cel gol nu-i pasă să se moaie.
9 Strigarea oilor nu se ridică pînă la cer. 10 Cu cît omul învaţă, cu atît află că nu știe nimic. 11 Leneşul aleargă mai mult, scumpul pierde mai mult. 12 Nu este nici o înălţime fără prăpastie. 13 Fugi de puntea pe unde cel bun și cel rău trece împreună. 14 Nopțile frumoase sînt ca femeile bătrîne împodobite.
15 Cleştele rău te face să te arzi. 16 Vrăjmaşul răbdării este moartea.
17 Miţa se închide şi cînele se sloboade noaptea. 18 Cînd înflorește roza, moare vioreaua.
19 Nu umbla tăind cînilor frunză.
20 Foamea face pe cîni să mănînce mere.
21 Mai bine astăzi un ou decîţ mîne un bou.
A două zi casa era plină de consîngeni — unul îmi aduse ouă proaspete, altul lapte, alţii găini fripte, unii niște monede antice de argint Alesandri, Filippi. Voii să le plătesc, şi ei nu voiră să primească preţul. Le dedei însă ca să le împarţă la săraci, .
Toate cercetările mele mă îndreptau neinceta spre Pind.
Sătenii români glumeau cu bulgarii ; cei dintăt porecleau pe bulgari că sunt greci, și acestia se supărau. Bulgarii preferă să treacă de români : a
.
"6Â
https://biblioteca-digitala.ro
trece de albanezi este o mîndrie pentru ei, dar este prea mult, se vede. Țăranii români sint făloşi să se dea de români, și poreclirile adversarilor lor de țințari, coțovlahi nu-i supără nimic.
Plecai dar către Monastir, avind la dreapta mai departe riul Vardarul. Acel riu altădată se numea Ahios. Era luat de rîu-zeu, tată al lui Flegon, ce avu cu Peribea.
