MIC VOCABULAR

Macede-române Române Macedo-române Române

arapire răpire chinisesc mă duc paţient 'pătimaş adeliu adiu (a adia) leul leul | portiţia portița lupul lupul mene eu, pe mine lierta iartă isvor izvor „padure pădure cuturbură turbură |! întăvălea tăvălea muștele muștele bucata bucată aclo acolo

1 Grecii se bucură astăzi de dorinţele a se mări prin ajutorul Engliterii. Noi nu credem aceasta. Englitera nu poate să mărească, să întărească un popor ca să-l facă într-o zi rivalul ei în comerţ şi plutire (n.a.).

15)

https://biblioteca-digitala.ro

cervu cane riu calul menite cală mielul apa actari bana de. iu liliţile nisu boce d-un ora cupaciu iamană dala chicasmo prepsește glar pecuni acaciare scurta” giela

midia apustrusire liguria uznească numeri lă feridu

parte suflet peptui aumbrita

152

-

cerbul cîne rîu calul minte cale mielul

asemeni viața, traiui de unde florile dînsul

glas

dodată stejar

timp

lapte bătut înţelegere lipsește prost

bani

a prinde sorţi mîncarea iumătate atacară lucrul gonească umerii fereastă [firida sobii în Valahia) parte

suflet, pieptul umbriță

hiă mulierea pulili lesioară vinvici muşata selagit uşarţira mendui alenă demanda usuc slabesc sbora mușaităţea ma banezu menduiri nama sclinciu gargealenul asiului pelacresește stepselă agudești dumiaia brești

rea fara cerapul sigisească vînătateculi unzesc frescu

in

di schipona

https://biblioteca-digitala.ro

sînteţi muierea pui . uşoară douăzeci frumoasă liber * măritată: gindi urcă întrebu usuc slăbesc vorbe e itrumusețea dar trăiesc gînduri nume 7gîrcit gușa sîntului roagă păcatele baţi lumea cauţi ncam prost coptorul

„cîntăreaseă

albastru : se cuvin proaspete în

de a vulturul.

peri lai coseţa piţior dulce buzia demer:eața gardeua zina

stele ilumina aestor strene îngrupaţi protlu iatripseşte gorţie către seara Nâpoi culaltazu di mult una 0ară: mîne poirmnîne aeri ancerţ astăzu

ază

tru oară contra dupe aceea di astăzi încolo cu

către

ia

după

sub

https://biblioteca-digitala.ro

peri negri agre cosiţa pade picior legătura dulce mumă buze tată dimineaţa topește erădinau trubu zîna castraveți stele castane tumină mcre acestor pepceui straie trupul îngropaţi purici cel dintii amănaialti vindecă seara pere taci către scară bcle înapoi | vai ! alaltăicri alcgro de mult pecatu o dată ohu! mine locu poimiîne rnuiere icri vicină anul trecut, anțărţ lungu astăzi Eros azi unul, o îndată doi contra, împotriva irei dupe aceca patru de astăzi încolo cinci . cu hi șase către , şepte la opt după nau sub zace

sălkatice

* cimp

legătură mumă tată topeşte turba

intocmai

tirziu scara taci beleu vai ! blind păcat ch!

loc muicre, femeic vecină * lung ETOS idem

nouă 7ece

152

pretu, presub de

cando atuncea panu născînde ori altă oară candocido cancido

în zare bravo:

a zinzicilea îndoit,-ă

e tale

a tei

a ia

sa

a săi

a nostru

a nostri

a noastre

a vostru aistu

aiști

aista

aiste

acel

acelii

eu însumji tu însuţi

el însuşi

ia însușă noi înșină a meu

a mei

a mea

464

pentru de la cînd atuncea pină cîteodată altădată totdauna

în zori braxo ! a douăzecilea îndoit,-ă etc.

.ale tale

ai tăi

a ta

a sa

lui

al nostru ai nostri a noastră al vostru acest aceşti aceasta aceste acel

acei

eu însumi tu însuţi el însuși ea însuși noi înşine al meu ai mei

a mea

https://biblioteca-digitala.ro

unsprezace

jinjici şi

vinvici douăzeci treizăci treizeci una sută una sută una nilie una mie două nilii două mii una milione un milion a doilea a doilea

a treilea

a patrulea

în sus în sus auce încoa aice, încoa acolo acolo

pe aţia pe aceia pre au, pre aucepe aici

în jos În jos disupra dasupra înuntru înîntru afoară afară dinaparte în faţă, vizavi aproape aproape indirept indirect di indireapta dir dreapta nică încă ahtant atita

eu eu

de la mine de la mine -mine,me mine,mie noi noi

a noster a nostru tu tu

a tui a ta, ţie voi voi

el el

a lui a lui

a mele ale mele di la el de la el

a teu al tău elu el verun, verună vreun, vreună a lor a lor avere, a avere, a ia ea (se conjugă ca a liei aei verbul român di la ia de la ea din Principate ele ele B a lor a lor! 1 În Micul vocabular: arapire — arăpeare, arăchire j lupul — lupulu, luplu; lierta — liartă; cervu — ţerbu; cane — cine; mente — minte; cală — cale; mielul —

niehi ; actari — ahtare ; lilițele — lilicele ; boce — boaţe; d-un ora — d-un oară; iamană — zămane; prepsește — lipsește ; adeliu — adilju ; mene — mine ; pulili — puilju ;

lesioară — lişoară; vintici — vinviţi; selagit — sălăghitu ; așarțira — măritată ; alenă — alină; demanda — demindă; sbora — sboa:e; muşaitățea — mușăteață; bănezu — bănedzu; nama — namă, numă; acaciare == acățare ; giela — ghielă,; liguria — luguria ; numerilă — numerilii ; peptul — cheptu; coseță — cosiţă ; pițior -— cior, cicior; dulce — dulțe; buzia — bu(d)ză; gar-

dena — gărdină ; zinu — (d)zină ; strene — stranie ; gorție — gorță ; gargalenul. — gărgălianu ; agiului — aviului ; pelacreseşte — pălăcărseaşte ; stepselă — stepsurile,; cerapul — cîreaplu ; sigisească — zighisească ; frescu — freșcu ; Schipona — șchipoania ; topește — tuchiaște ; castane

căstine ; trupul — truplu; purici — puriți; ancerțu — anterțu ; astazu — astăzu ; dupe aceia —dup-aţea ; încolo înclo ; la — las; presub — presu; cando — cîndo,

căndo ; candocido — cîndoțido ; cancido — cînțido ; taci — taţi ; bele — bile, bilete; — muiere — muliere; vicină — vițină ; unul — unlu, una, nă ; cinci — fânţi ; zace — (d)zațe ; unsprezace — unsprezaţe ; jinjici — jinjiţi ; a zinzicilea — a jinjițilea ; auce — auțe, aoaţe ; acolo — acla; pe acia — pe ația; în jos — în ghios(u); îndirept — îndrept; ahtant — ahîntu, ahtintu ; a noster — a nostru; a tui — a tăui, a tui (în compuneri ca a tață-tui); elu — eli; aiști — aiști, aești ; acel — aţel; aceli — aţelji; eu însumiji — eu însunji (P.P.]

155

https://biblioteca-digitala.ro

Cando va si ţini la mine ? Mine va si jinu.

“Vinici încoa.

du este lratile a vostru ?

Ajine te purtaşi.

Muri omul acel bun.

Cum treci zamanea ?

Cu preimnarea.

Nu aveci ver ună cunștinţire ?

Neci una,

Hu va si vă facu cunuscutor. Vreci si grici încă cu mine ? Su osc auce csenu,

Si ma lierţi, domne.

Nji pare foarte ghine.

Tut' una.

Ahtan bun si curat că tu poute

si hibă tru citate.

Icido mesu aveti czarşahi

late ?

Cu trei meși, i cu un mesu ?

Cu septimana.

Nu ce dure un taliru ? L.ipseaşte si u facă,

Cum si chiamă aista sotac ?

Cînd o să vii la mine? Mîne o să vin.

Veniţi încoa.

Unde este fratele vostru ? Bine te purtași.

Aluri omul cel bun.

(cum treci timpul ?

Cu plimbarea.

Nu aveţi vreo cunoştinţă ? Nici una.

ja voi să vă fac cunoscuţi. Vreţi să vorbiţi încă cu mine ? Fu sunt aici strein.

să mă ierţi, doamna,

Ne pare foarte bine.

Numai una.

Atit da bun şi curat cit poate să fie în cotate,

În fiecare lună sunt cearceafe spălate ? Ă

Cu trei luni, ori pe o lună? Cu săptămîna.

Nu-i destul un taler ? JLipsește să o facă.

Cum se cheamă această stradă ?

Icidg demaneaţă va şi vă aducă În toată dimineaţa o să ună lisene cu apă frescu. vă aducă-un lighean cu apă

Gijine vinetu, doamne. Me rog fără complimente şedeţi. Si mi liertaţi că nu era putere şi am ma bun traitament, Hu manc di tuta inima.

Eu biui dure,

] 56

proaspătă. Bine ai venit, doamne.

Mă rog fără complimente şedeţi, Să mă iertaţi că nu era putere să am mai bun tratament zu mănînc din toată inima. Hu băui bine,

https://biblioteca-digitala.ro

Va armănem foarte obligaţi. Aista este prinzul di toată zuu.

Vreţi să vă jucaţi cărţi ? Plicatu servulu a vostru, Escu lanzid. Iste aduncoasă apa.

î1e sunt numerile ? Aista casă este moară. N3i îrică si nu mă mușcă. Acolo șă du cu dialagă unu liepure. Ci om este acel cu stranie verzi ? Sunt pulii inuntru ? �'�'ră exemplu. Curios că avem noi una pluse di fortuna. Ce ce di Va si me oubliguişti vîrtos. T'ără îndoire absenjia vă si nu lji hibă ZUMAra. Va si videm, și furi că nu ai prea mult fece. Y'oarte mușiat ! tu puteai si n'ii cumuriți. 1

care ?

longă

1 În frazele macedo-române :

Vă răminem foarie obligaţi. Asta este prinzul pentru toată ziua. ”

Vreţi să jucaţi cărţi ?

" Plecat vostru şerb,

Sunt bolnav.

Este adîncă apa.

Cite sunt numerile ?

Astă casă este o moară. Mi-e frică să nu mă muște, Acolo aleargă un iepure.

Ce om este acel cu straiele verzi ?

Sunt pui înunlru ? .

Spre excmplu.

Curios este căi avem acest noroc.

Ce este asadar ?

Va să mă îndatoreze muit. Fără îndoire lipsu tu să nu fie lung timp.

Să vedem de ce nu ui prea multă credinţă.

Foarte frumos ! iu puteai să ne comunici.

ajine —ujine ; aveci ver

ună — atei veri ună ; cunștințire — cunoaştire ; treci —

vreți ; arici — uiţi; auce — auțe; ahtan — ahtasatau : : și am mia bun — si am ma bun; citate — țitate; icido — ițido : czarşahi — csarşahi ; septimana — septimina;

chiamă -— cliamă; socac — socache; frescu — frescă ; rog — roqu: traitament — tractamentiu ; manc — măncu ; tuta — tută : şă du — şă da: ci — [i; fortuna — fortună;

ce — ţe: oulicuiști — obliguesti ; longă — lungă (P.P.). 157

https://biblioteca-digitala.ro