ORAȘE ȘI SATE ÎN MACEDONIA

Precum am văzut, noi nu ne ocupăm de nimic alt decit de poporaţia română din aceste ţări. Lucrul este anevoios, căci trebuie a deschide o cale nouă. Toţi scriitorii streini și greci au vorbit atit de puţin de români, încit este ca cînd nu a vorbit nimic, Pouqueville, ce păstrează cîteva cărţi în călătoria în Grecia, zice că numărul tutulor raomânilor din Macedonia, Epir, Tesalia, Grecia se urră la șaptezeci şi patru mii patru sute şaptezeci suflete. Pentru toţi cîţi cunosc această poporaţie, ideea călătorului francez pare o glumă. El a crezut, dupe cum zice Caântacozin pentru timpii vechi, că românii locuiesc numai viriurile cele mai înalte ale Pindului. Asfel, numai de acei ramâni vorbind, îi numeşte asfel. A trecut prin satele şi orașele lar şi i-a luat de greci, bulgari, albanezi sau de ceea ce

* Românii din Dolopia (n.a.).

106

https://biblioteca-digitala.ro

este mai obicinuit, de creștini, precum îi şi nuznește. 1

Acest cint de creştini răsună neîncetat în Imperiul otoman. Turci şi creștini sau ghiauri ! Iată ce au născocit turcii ca mijloc de" guvernămiînt ; dar acest mijloc va fi fatal pentru diînșii, căci nu servă decit să mărească numărul adversarilor lor. Guvernul otoman nu a avut acea dibăcie politică de a deştepta simtimintele naţionale ale poporaţiunilor, ca prin aceasta chiar să poată afla aliaţi între unele din ele, la trebuinţă. Turcii, despreţuind naționalitatea şi rămiind mahometani, trebuia să se aştepte a vedea în față cu diînșii creștinii uniţi. Culeg aceea ce au semănat.

Din Monastir să luăm dar deocamdată o cale pină la Comanova şi să căutăm pe români, apoi iară de la Monastir să ne înturnăm pe lanţul Pindului prin Macedonia, Epir, Tesalia, Grecia și pe urmă să cercetăm litoralul Albaniei. Dupe informări mai noi, luate în Monastir în urmă, aflai că capitala Macedoniii, Monastir, ar fi prosperind neîncetat și că poporaţia sa de patruzeci de ani încoace s-a întreit, prin românii ce se adună aici necontenit. Riul ce cură prin oraş are izvoarele sale dintr-un munte Dovlegic. Pouqueville crede că numele de Bitolia îi vine de la Stobi, vechi oraş ce s-ar fi aflat pă acolo, după zisa lui Tit Liv. Dar Stobi, după toate hartele vechi, se afla mai aproape de unghiul ce face riul Ahius la Almonia decit de tărîmul pe care cade astăzi Bitolia. Și acest oraș nu este tocmai în vechea Pelagonia, ci mai

1 Cifrele ce am adunat noi despre români sînt cu totul altfel. Aceste cifre, complectate cu altele după noi renSegnemente date de românii macedoni de aici despre țările nașterii, sînt cele mai îndestulătoare. Noi ne apropiem sub multe rapoarte cu Falmerait (n.a.).

107

https://biblioteca-digitala.ro

mult spre Lincestida, după chiar poziţia unghiului marelui rîu. Monastir are un mitropolit de ritul oriental, grec. De la Monastir, ca să mergi la Comanova și Scopla în sus, întilnești mai multe sate ! înainte d-a ajunge la orașul Perlep.

De la Monastir la Perlep sunt opt leghe. Calea, udată de Vardar, eşle bogată de semănături și de verdeață strălucitoare ; văi cu turme numeroase, dar lipsesc arborii.

Perlep este pe o vale bogată, în ţinutul vechii Peonii. Se crede că a fost fondat în timpul bizantinilor. Fizionomia orașului este mizeră. Poporaţia lui se urcă la opt mii suflete, mahometani, români şi bulgari. Aici se face un tirg marc, o dată pe an. Se exportă grâne.

De la Perlep la Kiupruli sunt unsprezece oare, Pe această cale sunt trei rîuleţe. Întilnești mai multe sate *. Orașul Kiupriuli este așezat în amfiteatru pe coasta a două maluri ale Vardarului, în unghiul ce se face aici.

Se crede a fi așezat pe tărimul Bilazgrei. Are o poporaţie de douăzeci mii suflete, din care cei mai mulţi sunt turci, bulgari și români.

De la Kiupriuli la Comanova sunt zece oare. Comanova este un orăşel] de trei mii suflete, între care sunt şi români. Între Kiupriuli şi Comanova, spre orient, se află orașul Stib sau Karaorman și mai multe sate î.

1 Morliva, Clăpoșca, Noşpial, Ragoș, Staviţa, Logo (n.a:).

2 Lenişcea, Cirsteţ, Trojac, Topliţ, Vareş, Vosarţi, Orciovaț, Cafedeici, Marina, Crivolac, Polosco, Cetiși, Izvor, Bulsiţa, Monastiţa, Rosaman, Parisi etc. (n.a.).

3 Carageali, Pașakoi, Novoselo, Rimnic, Drama, Engel, Sulșiţa, Bania spre apus, Creloviţ, Rumilia, Ceașestița, Dobrişan, Clopşaţ, Guriler, Bar etc. (n.a.).

108

https://biblioteca-digitala.ro

Spre apus cad orașele Scopia, Sub, Karadag. Și mai spre apus este Calcandelen pe o ramură a Vardanului.

Coborîndu-te pe această linie către Vlainiţa, spre apus, afli, între alte sate, Tîrgoviștea, apoi mai în jos Cruceovu, despre care am mai vorbit, unde sunt douăzeci şi patru mii de români, scaun cu patruzeci sate.

Acum să ne coborim la Bitolia.

Sate mai însemnate române curate şi amestecate cu bulgari sunt mai multe pe lingă Bitolia. Din cele curate române însemnăm Magarova cu cinci mii de români suflete „Turnova cu o mie cinci sute români suflete 1; urmind partea despre Castoria, găsim tirguri şi sate mai însemnate de români, pînă la Meţovo Smicsi cu trei mii de români, Brisna, o mie, Furca, trei mii, Amer sau Milia, două mii, Lipista, opt sute, Blaţa, patru mii, Grevena, două mii, Baiasa, două mii, L.aca, două sute ; Cirnesi, cinci sute, Cunuli, cinci sute, Zadile, cinci sute, Negades, o mie, Molovisia, o mie cinci sute, Gopis, o mie cinci sute, Şatista. Chiafa, Crupista cu o mie de români..

Reş, o mie, Pipilista, cinci sute opt, Neveasta, patru mii, Clisura, opt mii, Padi cu mulţime de sate româneşti, Hrupista, o mie, Beliţa, Denesco, Selea cu trei mii?, Mezovo, cincisprezece mii. Afară de

1 Rocodina, Molovistea, Trestenic, Birina, Cernuș, Belița, Iancovăţ, Gopiş, Moscopolea, Nicoliţa, Gramustii, Lintopii. Clisura, Crabova, Şipisca, Blaţ, Nevesco, Golamova și șasesprezece sate de români mahometani (n.a.).

> Dorinovo, Peleohori, Acistea. Vovusa (Brasa), C.erneși. Șașu, Flamborasi, Macrin, Doleni. Creveniti, Cuvalari etc, toate române curate (n.a.).

109

https://biblioteca-digitala.ro

aceste oraşe curat române şi o mulţime de sate ce nu însemnarăm aici sînt oraşe şi sate de români renegaţi sau, cum se zice acolo, copăcieri. Spre exemplu, Macronoru, o mie, Burbosco, două mii, Apilio, cinci sute, Giurliaco, opt sute, Baglar, o mie, Disicata, o mie, Cormati, o mie, Chiprio, opt sute, Șurgani, cinci sute, Filchi, o mie, Mevronei, o mie două sute, Vodinisco, o mie, Cosmati, o mie, Tista, o mie două sute, L.avda, o mie două sute, Șaştiţa.

Oraşe mari, curat românești, aiară de celealte sunt : Samarina, cu o mie cinci sute români, Avdale, cinci mii, Perivolia cu zece mii, Pisoder cu două mii români. De la Meţovo încep românii aspropotamiţi, despre care vom vorbi mai tirziu. Acum să dezvoltăm puţin şirul acestor oraşe mai însemnate ce am numit.

De Bitolia ţin patruzeci de sate, de Prelep treizeci și şase, de Castoria şaizeci, de Creveno şaptezeci,