OSTROVUL

De la Salonic la Pella sunt șapte oare cu piciorul, de la Pella la Vodena sau Edesa, cinci oare, de la Vodena la Ostrov, patru oare. Trebuia să merg pe la Ostrov, unde voiam a irece noaptea. Luarăm calea spre Ostrov ; pretutindeni natura rizătoare, dealurile pădurate.

Dormii noaptea într-un sat româno-bulgar, ce se cheamă Ostravul. Acolo îmi complectai micul meu vocabular cu citeva alte vorbe nouă.

Limba acestor români se imparte ea însăși în felurite idiome, dar mai neinsemnătoare, urmind Jocalităţiie fiecării poporaţiuni.

Popoarele vecine cu dinşii, luînd vorbe din limba românilor, le-au dat asemenea de ale lor. Asfel unele poporaţiuni române ce se învecinesc cu bulgarii au adoptat mai multe ziceri bulgare ; cele ce se învecinesc cu grecii au împrumutat de la greci ; românii din Albania au mai multe vorbe albaneze : limba le seamănă ca două fiice latine ! Dar toate aceste vorbe sireine nu fac o sumă de zece la sută ; de la greci au luat două la sută cel mult, de la bulgari două, celealte sunt latine şi

62

https://biblioteca-digitala.ro

române, precum le auzim în limba românilor din Principate.

Vorbele luate de la greci sunt mai toate luate prin înriurirea religiii, aceste vorbe sunt de religiune.

Gramatica lor se apropie foarte mult de a noastra sub toate privinţele.

În anul 1770, păru la Moscopoli un mic dicţionar de mai multe limbi, cum şi în limba română macedonă, de preotul Daniil, ceea ce dete poate naştere anatemii sîntului Cosma în contra tutulor acelora ce vor mai vorbi limba română ! Această carte se retipări în Veneţia la 1802. Thunmann reproduce multe de aceste vorbe române.

Mihail George Boiagi fuse cel dintăi ce scrise o grămatică macedo-română şi pe care o tipări la anul 1812 în Viena. Boiagi era român din Macedonia şi făcea pe profesorul de limba greacă nouă la Viena. Gramatica sa este foarte rară astăzi. Partea română este scrisă cu litere latine, și explicările în preceşte și în limba germană.

Un englez, Martin Leake, vorbeşte de românii macedoneni şi de limba lor.!

Puindu-ne în poziţia Ostrovului, Monastir cade la stinga riului Erigon, aproape de vechea Heraclia. Ostrov în timpii vechi nu exista, dar nu era de-

—

1 în grămatica d-lui Massim s-au reprodus atit fabulele de la Boiagi, cit şi frazele române culese de d. Leake. Recomandăm asemenea Florile de Macedonia, sau Lilițele, adaose în âceastă gramatică, cîntece poporanc ce rivalizează cu fericire cu cîntecele poporane ale noastre. Vină nouă de cugetări și de expresii, unită cu graţia antică. Am reprodus cîteva din aceste mici cintece la sfirșit. D. Niculescu, care au trimis acele cîntece, este un poet cu talent, român macedonean ce astăzi se află la Giurpiu. Noi îl rugăm să împărtășească încă aceste trumoase inspirări românilor de aici (n.a.).

63

https://biblioteca-digitala.ro

parte de Erigon, nici de Henaolia. Satul este locuit de români, bulgari şi cîțiva turci. Ia casa unde mă duse chehaiaua găsii români, era cea mai frumoasă casă din sat, de piatră și cu două caturi.

Abia mă aşezai într-o cameră din această casă, şi stăpînul ei vani să mă vizite. Acesta era jumătate sătean, jumătate neguţător. Îmi vorbi greceşte. Mă întrebă noutăţi din Europa. Şi mă trată ca franțez. Îmi spuse că a ospătat mai mulţi din compatrioţii mei, de care a rămas mulţumit pentru poli-teţea lor şi buna creștere. Asupra acestui punt îmi spuse mulţime de aneedote. Cind crezu că şi-a împlinit. datoria, se ratrase,

„După cîteva minute, iată vine o felică cu o tavă cu dulceaţă. Tinără, delicată, nahă, supţire, albă şi cu ochii negri, cu părul negru, cu gene lungi. E feată jonă şi mușată, cu ochii lei şi perii laî.

—— Ce ai, lea feată mușară de pieci ochii lai şi dulci ? o intrebai eu.

La această întrebare în limba ei, ea rămase înmărmurită, cu tava în mină, deveni roşie şi nu ştiu ce să zică.

— Doamne, eşti armân tene ?

— Escu armân, fi răspunsei. Frate se-m-ai?!

luai dulceaţa şi apa, fala ieși repede.

Nu trecu mult și stăpinul casii reintră; astă dată avea un aer de simpatie, ce nu avusese înaînte : reintră rizind.

BI îmi spuse că aflase de la fie-sa că sunt român. Iată dar un lung subiect de convorbire. El îmi spuse că la Monastir este un paşe Liva și conseli streini, lucru ce nu fusese mai nainte, că acesl oraş are optsprezece mii locuitori, din care două

1 În frazele aromâne: jonă — gioană; lei, tai — 0ă: gehii — oclili ; se-m-ai — se-mne-ai (P.P.).

64

https://biblioteca-digitala.ro

părți sunt români şi o parte turci, că mulţiine de sate din împrejur sunt locuite de români, că însuşi numele acestor sate în parte sunt române și îmi dele de exemplu: Ostrovul, Florina, Cojani şi allele multe în Albania, Tesalia și chiar în Grecia. E] imi zise că humai în Albania sunt şapte sute de mii de români, dar că în cărţi numărul lor este micșorat înadins, intii pentru cuvinte politice ce are guvernul şi. grecii, şi al doilea pentru că însuși guvernul turc nu știe bine ; cînd este vorba de haraci, căpeteniile creștinilor mănîncă multe capele de supuşi şi ce scapă de la ei nu scapă de la oamenii guvernului turcesc. Îmi spuse că în salul lor se plăteşte guvernului astăzi pentru un pumăr de birnici care este tot acela ce era cunoscut acum treizeci şi cinci de ani, deși satul lor s-a îndoit sau întreit, în niunărul popolaţiunei ; că tot asfel se urmează pretutindeni şi mai ales în munţi, unde nimeni nu poate să ştie numărul românilor, tot așa precum nu poate să afle numărul brazilor sălbatici.

Îmi mai spuse că el are un nepot în Ţara Românească și că i-a scris mult bine de acolo.

Oaspele meu vorbea ca o carte. !

Adevărul este că numărul populaţiunei române din aceste ţări este în maioritate — nefericirea lor a fost că nu s-a aflat toţi adunaţi pe un tărîm. Daca vrodală guvernul românilor din Principate ar voi să aibă o idee nemerită asupra românilor de peste Dunăre, cel mai bun lucru ar îi să trimiţă.a aşeza o carlă în faţa locului după o amănunţioasă cerzetare a satelor, însemînd cu o culoare oarecare toate satele române. Acesta era planul meu, daca împrejurările nu m-ar fi chemat înapoi.

5 — Călătorii — vo). II -D. Bolintincanv 65

https://biblioteca-digitala.ro

Adresasem un memorandum lui F..-paşa! în privința îmbunătăţirii soartei acestor poporaţiuni române, arătîndu-i totodată şi intereseie imporiului otoman a întinde mina acestei mici naţionalități. Era vorba de a le întinde mîna, a le crea școli românești, biserici cu preoți de ai lor, să citească în limba lor, şi a organiza o miliţie armată, pentru garda liniştii publice Și derventelor, dintre dinşii, în felul grănicerilor și dorobanţilor nostri. Înţelegătorul pașă pricepu toată importenta unei asemenea idei, dar lucrul se amină pentru cuvinte de oportunitate.

D.Poujad, vechiul consul general al Franţei, trimMisese un asemenea memorand la guvernul său. Războiul Orientului. căută să răstoarne toate aceste cestiuni, de interes atit de mic pe lingă mărele interese ale Europii.

Răposatul Grigore Ghica, fostul domn al Moldavii, avusese ideea să vie în ajutorul populațţiunelor române din Macedonia, cu mijloacele de învăţămînt. Căzu, fără să-și împlinească aceste frumoase idei.

Celealte guverne din trecut ale Principatelor, incapabile de a face fericirea românilor din Principate mai întîi, nu puteau să se gindească la românii de peste Dunăre. Guvermne fără misie, fără ţintă, ele se spăimîntau la orice idee ce nu era de talia lor; a figura în capul lucrurilor în Principate, a se păstra aici, nu ca să facă fapte naționale, dar ca să-și mulţumească niște ambiţii de 7nudiri cu orice preţ, e!e nu puteau să se gindească la îmbunătăţirea soartei consîngenilor lor de peste Dunăre.

1 Fuad-pașa (n.e.).

https://biblioteca-digitala.ro

Guvernul ce va veni, guvernul unui regim mai naţional, mai liberal, prin urmare mai demn, sperăm că se va gindi la colonia lui Aurelian.

Acești români şi albanezi sînt cele mai frumoase neamuri din aceste locuri, mai ales în părțile muntoase, unde corupţia streină nu a pătrune încă. Românii sint mai inteliginţi decît albanezii ; cet din urmă, mai cavaleri şi mai războinici decât română.

Românii, prin propaganda preoților greci, urăsc pe turci şi împărtășesc simpatiile grecilor pentru ruși ; dar aceste simpatii, fiind rezultatul propagandelor schimbătoare, nu au nici o semnificațiune politică. Grecii ei însuși pot să-și schimbe nişte simpatii întemeiate pe interese politice astăzi.

O cină simplă și curată mă aștepta în altă cameră. Cina! împreună cu stăpinul casei. Acesta era un om de cincizeci de ani, cu părul cărunt şi împuținat de pleşuvie, această lună ce se arată în creștetul capului. O fizionomie înţelegătoare, o privire vie și plină de pătrundere. El îmi spuse că este om de cinci sute de mii de lei, că este văduv, că are două fete, din care una, ce nu o văzusem încă, este logodită cu un român, că în satul lor femeile sunt foarte frumoase, că âu vinuri bune, şi la această din urmă mărturisire turna mereu în paharul său. Îmi recomandă să trec negreșit pe la satul Florica, unde o să iau o idee de muşeţieţea? femeilor lor, albe cu coseta laie3; îmi spuse că nevasta lui era din acel sat, că o luase din dragoste. Apoi reveni asupra fetelor sale. Îmi spuse că acgea care îmi adusese dulceaţa avea voce frumoasă (voce dulce).

1 Aceasta este scris în anul 1858 (n.a.)

2 frumuseţea (n.e.),

3 cu oosiţa neagră (n.e.).

Sx . 67

https://biblioteca-digitala.ro

Îi sugai să o facă să cinte și, mai ales, ceva cintice române ce sunt acolo. El zise unui șerb să cheme pe Siana. Siana sau Jiana nu voia să vie. Sc duse tată-său s-o aducă. O aduse. Ea păru sfioasă, dar acea sfială prefăcuii co ţine de ipocrizie şi pe care cresterea femeilor în Oricat o naşte. Sezu pc un scaun. Trebui un pălrar de oră. pină să se hotărască a cînta. Tată-său. ce voia să ţic îson, îşi drese vocca de mai multe ori: începu cite un cîntec și se opri. În sfîrşit, hrumoasa noastră aureliană <întă cu o voce fragedă uimătoru! cîntec :

Mi s-a wil tu cta aoața!

Că cama? 7oref, dudo, nu si faţet.

Cind îmi ticneşie$ cite ver-oară

Peri! 7 din capulu-mi mi sc ruscoulă. i Ma ţe lu ui casu din aparte €

Tu chiare* feata cură de pimiare!

Strigă-gmi și a enia 0 s'win!! ti dormiare !*

O scumpă feata gură di emiare,

Că esc!d vrut!4 de sinele!“ talc. A-lea 16 ţe te adari!! e tc dredii!t?

|

i oață — viaţă (n.a.).

2 cama — măi mare (1.0).

3 zore — durere, amar (n.q.)..

* nu si fațe — nu să poate (a.a.).

5 ticneşie — îmi dă în gînd (n-aq.).

€ ver-oară — dodati (n.a).

7 peril — părul (n.a). 5 aparte — vizavi (n.a).

9 tu chiare — în loc umed. (ua.

1 agnia — şi eu (n.a.). 1 sin — să viu (n.a.).

1? dormiare — să dormim (n.a. 15 că esc — că cu (n.a). 4 vrut — iubit, dorit (n.a). 15 sinele tale — sinii tin (m.a.j. 19 lea — lea cutare (n.a). 1? adari — îmbraci (n.a.). 4 îndredzi — împodobești (a.a.). 68 e

https://biblioteca-digitala.ro

Pe palmaţi! ţe faţi? ma li-ngrăţi??

Va sii surpi, scumpă, laele direţii

Că eu, vrută, d-a ta vrearef.

'Ți ma îac ? trec prin calea mare

Tine di iu5 mena ai de habare * ?

Di $u dai st cu alegare? ă

Şi mi mutreşii tot cu aredare*

Atunţia îmi badzi gnică crapare?

Ma Dumnezeu să ne dea răbdare,ie

Timpul trece repede, cînd o gură frumoasă de

fecioară [cîntă]. După cină, cîntă cu o voce dulce. Era miezul nopții şi trebuia a ne retrage, fiecine la ale sale. Aflai de la stăpînul casii că Ostrovul avea două şcoale, dar că aceste şcoale erau grecesti. Nici o școală românească ! Copiii românilor, daca nu învaţă în acele şcoale carte, învaţă cel puţin să despreţuiască naţia lor; cel puţin aceasta este scopul celor ce fac şcoalele. Tot acest patriot îmi spune că în biserica lor se citește grecește, cu mare nemulţumire a femeilor, care na inţeleg această limbă.

1 palmați — pe grile (na).

2 ma ti-ngrăți — te pleci (n.a.). 1 taele direţi — bieţii stilpi (n.a.). « vreare — iubire (n.a.).

v di iu — de unde (n.a.).

* habare — ştire (n.a.).

1 alegare — alergare, ocol (m.a.).

3 mutreşti cu aredare — priveşti cu zimbire (n2.0Q.). ? gnică crapare — mai mult necaz (n.a.).

1% În textul cîntecului: peril — perili; capulu-mi — capu-mă ; gniare — miare ; gmi — mi; gnia — mia; aredare — aredeare; gnică — mică; crapare — erepare;

răbdare — răvdare. Aparte — dincolo, în a parte; tu chiare — loc unde apune soarele, unde piere soarele, nevăzut de soare ; a mia — şi mie; că esec — că sunt; mică crepare — mititico necaz (PP.).

*

69

https://biblioteca-digitala.ro

Cunoscând de aproape acest popor, înzestrat cu multe daruri ale acestii nemuritoare viţe latine, plin de viaţă, de viitor, format din stofa din care ze croiesc naţiile, și văzînd cu ce înlesnire poate să piară, numai pentru cuvintul că nu a cătat nimeni să-i spuie că trebuie să trăiască de viaţă naţională, pe cînd vecinii lui, ce caută să-l absoarbă, îi spun necontenit că trebuie să roşească d-a fi român, orice inimă de român se aprinde de o dreaptă indignare! Şi cu toate acestea, vița latină nu piere! Acest popor român va avea să sufere mult încă. Cînd se va fărîma jugul ce îl apasă astăzi şi va arede a răsufla liber, un alt jug va veni să-i încline fruntea : acest din urmă jug va fi mult mai periculos, căci îi se va pune pe cerbice în mamele religiunii |

Confarmitatea de religie a acestui popor cu celealte a devenit oare o nefericire pentru dinsul ? lată "ce face um patriotism fanatie și necuvintător ! Negreşit că dacă românii din Macedonia, încă sub, foaniţiu, regele lor, recunoșteau autoritatea bisericii Romei, astăzi nu ar fi fost expuși a-și pierde viața naţională. Este însă prea tirziu astăzi a schimba biserica. Răul nu se mai poate înlătura prin acest mijloc. Românii macedoneni vor să scape viața lor naţională ? Caută să cugete, să simţă, să se exprime prin ei însuși; caută să se lumineze, să se agaţe de limba lor română, precum cel ce'se îneacă se agaţă de o scîndură, care îl duce la țărm. Caută să se înţeleagă între toţi câţi locuiesc Turcia, ca să contribuie a face şcoli în limba română, a întroduce în bisericile lor limba română. Astfel pus pe o cale adevărată, va putea să meargă înainte. Mijloacele nu îi lipsesc — în

L

70

https://biblioteca-digitala.ro

toate timpurile acest popor a născut oameni renumiţi.

La acest eat, este un munte a cării înălțime urcă la o mie picioare de Franţa, muntele de la Florina la o mie cinci sute douăzeci și şase, cel de la Monastir la o mie cinci sute șaptezeci şi patru. Acesti codri de munţi, ca şi satele, mai mulţi au numiri -române, precum muntele Bistriţa, Sultănița, muntele Vlachi, Palanca, Prespa, Cojanii.

Puţini călători și puţin au vorbit de românii din Macedonia. Nu se află notiţii întinse în scrierile Tor ; i-au confundat totdauna cu grecii, cu albanezii, cu bulgarii. Lucrul se explică lesne. Cei mai mulți ce au călătorit prin aceste ţări, cu ochii pe harte și pe alte cărţi de călătorii, nu au cercetat ţara, ca să afle ceva nou, și s-au mărginit să copieze pe cei de mai nainte călători. Au trecut numai pă aici și au întrebat, cercetat, studiat ceea ce puteau să știe, fără a veni în aceste ţări, pe aceşti români în orașele lor, în satele lor, îm văile lor, în munţii lor, i-au auzit, i-au văzut şi i-au luat de greci; de albanezi, de bulgari; populaţia lor a numărat-o la aceste două alte popoare; limba lor a luat-o de greacă, slavă sau albaneză, portul lor datinile lor avură aceeaşi soartă, atit în Macedonia și Tesalia, cit și în Albania şi Tracia. Şi cu toate acestea ei formează un inilion două suie de 'mii de suflete, cel puţin !

Vecinii lor le-au luat tot ce au avut: originea, istoria; datinile �"�" numai limba a scăpat, mulţăimită femeilor române. Dar am văzut cum sîntul Cosma, acest al doilea sînt Angheluşi, dar mai fericit decît cearlatanul din Silistra, puse anatema pe limba lor !

Ti

https://biblioteca-digitala.ro

Albanezii le-a luat multe vorbe din limba lor, sau le-au avut de la romani; noi dăm aicea ur tablou de limba latină, albaneză, româno-macedonă şi română din Principate.

Tablou de limba albaneză, română-macedonă şi română din Principate şi latină

fRomână-maced. Albaneză Latină Română din Princ. mente ment mens minte cocot saub gallus COCOŞ palma peleme palma palma cruce =rue CTUX. cruce ceara keri cera ceară iepure liepur lepus iepure hoare catun sat, cătun tată, părinte tate parens tată muma, mama meme matrix mamă flacarae fliake luminu flacără rădicina rene radix rădăcina dzie di dies ziua auș, betrîn bgictere Senex bătrîv frică îrike terrorc frică groapă g&rope Tosse froapă liliţa liule : flos Hoare campane campane campanii clopot familie temidje familia lamilie pălat palat palatiun. palat balsara valsam balsami ut: balsarr capu ” coc capud capul basiu put basium pupat, sărut ritor retor | rhetor .ritor, orator selină selim ţelină.

1 Lilia — în limba bască (n.Q.).

12

https://biblioteca-digitala.ro

chiparis idol moară purpură nepet roșu sînt

tra hrisafiu turculiţă aer scala stomacu cartu porta

roata diamant margaritar peper jugu dente sapun corora cer pace chitara “mort barca spirt nearr: saciu

cumnat fecior oire

kiparis idolo muli porfuri nip

rus

skent -

tra

ar furculiţa ere scala stomaki karta portie guberis rote diamant margaritar biber zugoi demp sapurm korona kiel pake lkitaru mort barke skiprit gint

sok proiet knati pire

mic

cyparissus idclum moletrina purpura nepos Tusseus ' sanctus trans aurum

aer

scaiu stomactius cherta porta gubernum rota adames margarita piper jugum

„dens

sapo corona coelum pax cithera MOrs barce spiritus

„ Bens

socius

„profeta

cognați puer amicus

chiparis

idol

moară purpură nepot

roșai

sînt

printre

aur furculița

aer

scara

stomao

carte

poartă guvern

roata diamant mărgăritae piper

jug .

dinte

săpun coroană

cer

pace

chitară

mort

barcă

spirit, spirt ginlă. neam, naţiune soţ

profet, proroo cumnat

pui, copil amic, prielin

https://biblioteca-digitala.ro

înalt nalt altus nalt

plin pliui plenus ” plin puţin pauke pauco * puţin due di duo doi

tre tri tries, tria trei patru kator qguator patru este echte est este cugetare koigtoig cogitare cugetare cîne! . kien canis 2 cîne N ————

1 În lista de cuvinte ,româno-macedonene: mente — mente, minte ; cruce — cruce, cruțe; ceara — ceara, țeară ; hoare — hoară ; *dzie — aziuă; lilița — lilice, floare ; campane — cămpană; familie — fumealie; basiu — bașu ; chiparis — chipariş ; sînt — sînt, simtu ; hrisafiu — hrisafe; scala — scara; margaritar — mărgăritare; peper — piper; jugu — giugu; dente — dinte; sapun — săpun; corona — curuna; mort — mortu; spirt — şpirtu; neam — gintă; fară; cumnat — cim-

natu ; înalt — înaltu ; puţin — puţin; due — doi; tre — trei (P.P.). ,

2 în lista cuwintelor latine, D. Bolintineanu înscrie o serie de forme necorespunzătoare. Iată aici cuvintele date de el şi cele corecţe: Pumina — lum(i)nina (lumen ; balsamina — balsamum; capud — caput ; moletrina — 7nalinum ; russeus — roseus; cherta — charta; adames — adamas ; cithera — cithara; cognati — cognatus; pauco — paucus ; tries — tres ; quator — quattuor.

Scriitorul a fost preocupat de ilustrarea unor analogii între cele patru limbi (respectiv, dialecte), nu. de stabilirea unor etimologii comune. În cele mai multe cazuri, cuvîntul latin înregistrat de autor este şi etimonul celui românesc. Pe alocuri, însă, cuvîntul românesc derivă din altă formă latină, sau provine din altă limbă, astfel: mama — lat: mamma ; bătrin — lat. betranus (veteranus ; frică — v. grec. phrike; clopot — v. slav. klopotu; stomac — n. grec. stomahu; diamant — franc. diamant; mărgăritar — n.grec. margaritari ; barcă — ital. barca; puțin. — lat.* putinus (n.e.),

74

https://biblioteca-digitala.ro

Nimic nu mai deosibește pe români de celealte popoare vecine decit limba, înaintea călătorilor ce trec: Ca să înțeleagă cineva semnele naţiunii lor, trebuie să între în familiile lor şi să observe, Niciodată grecii, bulgarii, albanezii n-au avut cîntece poporane mai originale [ca] ale acestor români.

Dimineaţa îmi luai ziua bună de la domnul casii ce mă ospătase și căre nu voi să ia nimic. -

Noi consiliem pe acei români, care vor voi să viziteze aceste locuri, să cunoască pe acesti românii, să-și tragă de mai nainte calea lor de la Salonic la Seres (vechea Siris), să exploreze toată acea parte despre Tracia, apoi, întorcîndu-se la SaloNic, să treacă la Caterina, Servia, Disicata, să treacă lanţul Pinăului, în Albania, la Sturia, Corița, Istarda, Ohrida, muntele înapoi pe la Cistovo, Velesa, Prilip, Monastir, Florina, Ostrovu, Vodeni, Pella, exploriînd toate satele în apropiere de această cale, precum și malurile rîului Verdar (Ahios) şi tot muntele Pindul și Tesalia.