AGhALFA

Agrafa este un tirg şi scaun al cantonuiu ce poartă același nume. Cantonul are şaizeci şi cinci sate românești !, orasul este în apropiere de Peleo Castro şi de ruinele Ochaliii.

Pc coasta munţilor despre Eiolia se întinde canionul Cărpeniţa. între coasta Muntelui Calidromo și Panetolicon sau Plocopari, ce se hotăraşte cu cantonul Viahos. Subîmpărţirile lui snt VlahoHoria spre occident ; la centru, Politohoria; la est. Suvalahos, şi în susul rîului, Apocaru.

În cantonul Cărpeniţa, în împărţirea orientală, sec află mulţime de români, coboritori din acei români care, în secolul al X-lea, veniră în Grecia. Valea ce ocupă este tot aceca ce face capăt cu 'Tatariana, de unde sunt trei leghe pînă la Cărpeniţa, oraş de opt mii suflete, români și albanezi (acestia in minoritate), ?

Cărpeniţa. Satele cele mai mari dintre Politoho= ria sunt Marino, Viunia, Pidia. Terovo, Episcopi, şi în valea de mai jos : Aniade, Cutiba si Crosicades,

Spre orientul și miazăzi a suLîmpărţirii Politohoria, pe coastele muntelui Cuporachi. locuiesc

1 Giulistra. Agiu, Triada, Vulpi pe malul unui riu, Petrilas, Leontitos ; ruinele Palcocatuna, Liascovo, două oare de la L.eontitos. Asmocoto, trei pătrare de oară. La Gerdichi si Fanari şade episcopul ce ia numele Agrafiii (7.q.).

: Pe malul stîng al rîului ce desparte Cărpeniţa de Asrala. la o jumătate oară spre sud de tranguista, cste Seliţa, apoi Domnița. Castanula etc. (u.a.).

125

https://biblioteca-digitala.ro

suvalahii ; satele lor, răspîndite, se întind dincolo de lacul Sauria.1 Nu departe de aici este oraşul român Cosina, cu citeva sate şi cu cincisprezece mii suflete, români, care, în timpul lui Ali-pașa, se luptară vitejește pentru apărarea tărîmului lor. Cravari e cel din urmă canton din partea coastei Etoliii. Amurani,, tirg de o mie cinci sute locuitori, este scaunul acestui canton.

Cantonul Agrafa este de treizeci și cinci mii suflete, Cărpeniţa, douăzeci și două mii suflete ; Cravari, optsprezece mii. Maioritatea se compune de români.

Dupe mărturia mai multor călători, în muntele Pindoros, la nord-vest de la valea Curbesi, udată de rîul Vernacova, se află încă o colonie de români bomiani împărţiţi într-o mulțime de sate şi tirguri pină la Ocses şi Acifas.2 Pe malul stîng al acestui riu, se mai văd Criaţi, Pantagius, ce rămîn la dreapta drumului prin care intri în Dorida.