NEA PETRA (PETRAGIC)

Valea Sparhius formează cantonul Petragic. Întinderea lui îmbrățișează partea ţărilor coprinse între Muntele Oeta și Oris de la hotarul Zeitum pînă la Agrafa. Are patru subîmpărţiri. Cea dintii ocupă, la marginea orientală a văii, malurile

1 Pe o întindere de patru oare de la n.-v. la s.-., sunt satele române Vutiro, Milotica, Sintu Andrei etc., în valea Fidachi sunt Lastovo, Terovo, Fidachia (n.a.).

2 O leghe la nord de Vlaho-Cătune, Nuţombru, Tristene, Surţi, Copaci, opt leghe pină la mare (n.a.).

12%

https://biblioteca-digitala.ro

Sperhiului, cinci leghe de la mare în întindere. ! La o oră de aici se află Petragic, scaunul cantonului ; se zice că acest oraș s-a fondat în secolul al VIII-lea de o colonie aheană.

Tirgurile cele mai însemnate din această subîmpărţire sint Perlevto, Sofo, Bogomilo etc.; a treia subîmpărţire este Geaculadi, cu vreo patrusprezece sate de albanezi, greci şi români amestecaţi. Spre occidentul hotarului acestii subimpărţiri se află subîmpărțirea Bunaia, udată de Levca, în ale cării stînci se află treisprezece sate de români și cîțiva albanezi, dedaţi cu armele. Spre apusul Vlahohoria, pe valea de sus de la Sperhius, este subîmpărțirea Politohoria, ce se învecină cu cantonul Agrafa.

Colonii române se înaintează spre centrul Greciii proprii şi mai ales păstorii nomazi. Românii aşezaţi în Grecia proprie, deşi grecii îi silesc a se greci prin școlile lor, vor rămînea impreună cu albanezii două elemente streine. Mai marii lor se vor greci ; poporul, niciodată. Cit pentru păstorii nomazi, nu este nici o temere, nefiind-așezaţi.

Falmereit zice că românii şi albanezii fac maioritatea în Grecia proprie. Luaţi pe români și pe albanezi de la greci, şi Grecia modernă nu este ni-

t Samti-Vlahohoria (sate române). Să hotărăște cu Leitum Salone şi Lidorichi ; la stînga, la două ore de la hotarul Zeitum, este Mihedei, cu opt sute suflete, români numai ; la o oară spre vest, Cupohori, cu o mie două sute suflete, români ; cele opt sate zise Chefalohorie, așezate la o leghe depărtare sînt Castriţa, cu patru sute români, Camiriani, cu opt sute români, Siliachi, cu o mie două sute români, Colochitia cu patru sute români, Argirie, cu patru sute români, Castania, cu opt sute români, Pulcohoria, cu cinci sute români, Lele, cu patru sute români, Vasilica, cu cinci sute, apoi vreo zece altele, cum: Marmera, Sica, Alpohori, Rogozena etc. (n.a.).

127

https://biblioteca-digitala.ro

mic și însuşi istoria modernă a Greciii se desființează ! Grecii au înţeles aceasta, şi de aceea caută să grecească pe români şi albanezi. ,

Grecii nu au un viitor ca nație continentală, și încercărilor lor de a eliniza poporaţiile continentale vor rămînea fără de rod. Viitorul Greciii va fi mare : ca fenecienii, cartaginezii, englezii, gre cii încă sunt deslinaţi a apărea în toate oraşele, porturile de marc, în Oriente, a se sili de a-şi însuși comerțul lor, a avea o flotă comercială, este a punc mina pe inima Orientului, este a domni pretulindeni, a face legi pretutindeni, a crea pretutindeni, o înrîurire grecească, o acţic, o putere, este a greci tot ce sa învecinește cu marea. Mai teamă îmi este că grecii vor deveni stăpinii Brăilii şi Galaţului, decit a domni pe un singur canton din munții Albaniei.

Dar este timp a ne întuma la Tesalia și Macedonia orientală.