VI

Unul, un miel fără pată depune la templul tău;
Altul, colo îți înjunghie ecatomba  cea bogată:
Altul, vezi că-ți sacrifică soția, sîngele său;
Ș-un cațic taie, mănîncă prada lui cea necurată
În fața statuiei tale.
Știu că rătăcesc, părinte;
Dar, vai! ce alte cuvinte
Îl fac crud cu ale sale,
Daca nu iubirea ta?
Trudele care martirii de cînd lumea au răbdat;
Acele-otodafe  groaznici, care ți-aprindea creștinii,
Războaiele sîngeroase între creștini cu păgînii,
N-au fost în onoarea ta? Stric ei, daca au stricat?

Share on Twitter Share on Facebook