VIII

Tu vei primi dopotrivă și p-ăl rău ca și p-ăl bun;

Tu ai lăsat în om însuși pe om cin’ să pedepsească,

Cine să-i facă mustrare și cine să-l răsplătească.

Tu primești pe toți în sînu-ți, căci ție toți se supun!

Ast stăpîn ce-ai pus în mine

Fără clipă priveghează:

E-aci blînd, aci turbează;

Cînd mă depărtez de tine,

Mă întoarce înapoi.

Și cînd sunt fără păcate, cînd de rele sunt plătit,

El atuncea mă liberă și sînul tău mă primește.

De tot ce-am făcut aicea, unde voia-ți m-osîndește,

La ora mea de apoi,

Sunt curat cum am venit.

Share on Twitter Share on Facebook