Forţa publică

Strada Paris e blocată de lume.

Un gardist stă încleştat în bluză c-un individ ce nu se dă dus în beciurile poliţiei.

Publicul, lăsând afacerile, s-a împărţit ca de obicei în două tabere: una democrată, care ţine totdeauna cu poporul persecutat, şi alta, care este de partea ordinii chiar cu preţul dezordinii.

Negustorii au încremenit în pragul prăvăliilor; birjarii vociferează în picioare pe capră, iar pe la ferestre se ivesc, aproape timide, dudui frumuşele, cu părul în bigudiuri, speriate din somn, în ţinută de nopţi prea calde.

Gardistul: Lasă-mă de bluză şi hai la poliţie, că scot livolverul!

Individul: Nu merg! Ia mâna din gât, că bag cuţitu-n tine!

Un domn gras: Lasă-l. Lasă-l, domle!

O cucoană cu bride: Lasă omu, brigandule!

Domnul slab: Ia-l mă, nu fi mămăligă!

Gardistul: Domnule, nu mă fă mămăligă!

Domnul slab: Uite ce tâmpit, e! Ia-l mă, dobitocule!

Gardistul: Cine e dobitoc? Hai cu mine la poliţie!

Domnul slab: Eu cu tine la poliţie?! Porcule!

Gardistul: Domnule, nu mă-njura! Cine eşti dumneata de mă-njuri?

Un domn bine: Are dreptate. Nu trebuie să-njuraţi lumea.

Domnul slab: Da dumneata ce te amesteci?

Domnul bine: Eu m-am amestecat pentru că te-ai amestecat dumneata. Dumneata de ce te amesteci? Ia-l, domnule, la poliţie!

Domnul slab: Pă cin' să ia?

Domnul bine: Pe dumneata. Nu trebuie să-l înjuri.

Domnul slab: Nu l-am înjurat.

Domnul bine: Ba l-ai înjurat.

Domnul slab: L-am înjurat, domnule?

Domnul bine: Spune, domnule, c-ai fost de faţă, nu l-a înjurat dumnealui pe dumnealui?

Domnul interpelat: Ei, şi dacă l-a înjurat?

Domnul bine: Cum, domnule?

Domnul interpelat: Merită.

Domnul bine: Se poate?!

Domnul interpelat: Da ce, vrei să ia leafa de pomană?

Domnul bine: Dumneavoastră aţi fost în Germania?

Domnul interpelat: Da dumneata ai fost?

Domnul bine: Acolo să fi poftit să fi înjurat un poliţmen. Te tocau ca p-un crenviş.

Domnul interpelat: Varneviş, deşteptule Zici c-ai fost în Germania!

Gardistul: Circulaţi, vă rog!

Domnul bine: Cine să circule?

Gardistul: Şi dumneata.

Dom nul bine: Eu?! Bătu-te-ar Dumnezeu de idiot! Are dreptate lumea să te-njure. Înjuraţi-l, domle!