Cuvînt înainte al editorului francez

Cu apariţia postumă a cărţii de faţă se termină publicarea ciclului de cercetări cărora Gheorghe Ion Brătianu le-a consacrat ultimii ani ai vieţii sale. Retrasând istoria originilor şi evoluţiei adunărilor de stări în Europa medievală, G. I. Brătianu propune o nouă analiză a acestor feluri de obştească deliberare, de formare a consensului politic, atât de importante pentru cel ce vrea să priceapă, dincolo de sistematica feudală, realitatea însăşi a vieţii publice în vechea Europă.

Am propus altundeva [Revue des etudes roumaines, XIII/XIV (1974), 7-8] să adunăm aceste lucrări în aşa fel încât întregul lor să apară în acelaşi timp cu intenţia ce le animase. Sub lumina noilor elemente de informaţie, acest întreg al ultimelor scrieri ale lui G J. Brătianu ar putea să se închege – credem noi – într-un ansamblu de opt studii:

1. Sfatul domnesc şi adunarea stărilor în ţările româneşti în cadrul istoriei generale.

I. Liniile generale ale problemei. Analele Academiei Române, Memoriile Secţiunii Istorice, seria a 3-a, XXVIII (1946), 1 -27.

2. Sfatul domnesc şi adunarea stărilor. II. Consiliul feudal şi adunarea stărilor în ţările Europei apusene. Ibid., XXVIII (1946), 303-395.

3. Sfatul domnesc şi adunarea stărilor. III. Adunările de stări în ţările Europei centrale. Ibid., XXIX (1947), 165-259.

4. Sfatul domnesc şi adunarea stărilor. IV. Adunările de stări în ţările de Răsărit dunărene [manuscris pierdut].

5. Sfatul domnesc şi adunarea stărilor în principatele române (Evry, Compagnie francaise d'impression, 1976).

6. Les assemblees d'etats et Ies Roumains en Transylvanie, Revue des etudes roumaines, XIII/XIV-XV (1974et 1975), 9-63 şi 113-l43.

7. Les assemblees d'etats en Europe orientale au Moyen Îge et l'influence du rfgi'ne politique byzantin, ap. Actes du sixieme congres internaţional d'etudes byzantines [Paris 1948], 1(1950), 35-56.

8. Aux origines des assemblees d'etats: (a) 1'exemple de l'Orient latin; (b) au dela du rcgime feodal? Revue des etudes roumaines, XVI (1977), î paraâtre.

Reprodus în întregime, manuscrisul de faţă, prin însăşi dimensiunile lui, ne apare ca cel mai important dintre cele opt studii menţionate mai sus. G. I. Brătianu pregătise acest nuscris pentru secţia de „Studii şi cercetări" a Academiei Române, aşa cum a indicat în d explicit pe prima pagină a acestuia şi l-a terminat probabil în 1947.

G. I. Brătianu a murit, iar Academia Română nu mai există. Noi am propus fără nici rezultat noii academii să publice acest manuscris. Până la urmă dragostea filială şi torul patrioţilor, animaţi de un adânc respect faţă de o operă ştiinţifică de netăgăduit, fac libilă azi, apariţia ei în ţară străină.

Ea apare, după dorinţa lui G. I. Brătianu, în limba română şi sub numele instituţiei e – în alte timpuri – acceptase publicarea ei. Dorinţa morţilor este astfel respectată.

Fi. DE DAMPIERRE Paris, 20 octombrie 1975.