Emanoil Bucuţa
Adevăratul intimist în înţelesul propriu al cuvântului este Emanoil Bucuţa, care-şi cântă micul univers casnic, femeia dormind pe jumătate dezgolită pe divan, odaia
Cu mari pereţi de sticlă aurită,
Cu flori pe piane, jeţuri de mătase…
Scuturatul cu operaţia deparazitării icoanelor, frânghia cu rufele copilului. În această poezie a micului sentiment poetul pune pasiuni de anticar, cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia. Intimismul lui Bucuţa s-a revărsat spontan în foarte imitatele Cântece de leagăn, concepute într-un spirit realist. Părintele îşi leagănă copilul cântându-l, provocându-l cu false dispreţuri, făcând apropieri între impotenţa lui caricaturală şi lumea de basm a poeziei. Procedarea este a picturii, unde pruncul apare, ca la Perugino, în goliciuni naive şi miniatural diforme, într-un cerc de magi şi îngeri:
Scoţi scufiţa, de zăduf şi rămâi cu tâmple goale,
N-ai pe cap decât un puf
Bălăior de lână moale.
Eu mă uit din colţ la el,
În văpaia din fereastră
Aburos şi mărunţel
Pe întinderea albastră.
Unde-am mai văzut şi când,
Ce icoană florentină
Cu un cerc de aur blând
Pe un creştet de lumină?
Copilul e o miniatură grotescă şi cheală, în jurul căreia se strâng fluturii, un mamifer nechezător, care a avut însă aripi, un pui ştirb cu scutece ude către care coboară totuşi zmeii, în ţipătul cocoşilor şi Făt-Frumos, un ţânc îndărătnic căruia tatăl îi răcneşte ca Achil la Troia, făcându-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit şi salutat de elemente:
Când pătrunzi în parc şi-aprind
Vârfurile chiparoşii,
Taie avuzul mustăcind
Şiruri peştişorii roşii.
Când prin chioşc visând cobori,
Peste visurile tale
Trandafiri agăţători
De sub streşini cem petale.
Iar când dormi pe perne-n prag,
Fire de păianjen trag
Ca-ntr-un basm cu zâne line,
Plasă scumpă peste tine.
Proza lui Bucuţa e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Şefki, cea mai însemnată dintre naraţiuni, este un tablou încărcat de colori şi amănunte etnografice asupra turcimii din partea occidentală a ţării.
