Anton Naum, D. Ollănescu-Ascanio, I. Caragiani

De la „rafinatul Naum” (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditaţie asupra caducităţii şi o imitaţie după Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifică a luptei dintre liberali şi conservatori. D. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horaţiu în tempo de horă: În această zi ferice, Massicul, scumpa-ţi comoară Vrednic este-a ne-ndrăgi. Vezi Corvinus porunceşte, vin de-l toarnă-o cupă plină De-al tău sânge-mbătrânit.

Lui I. Caragiani (1841-1921), care era un om de haz oral, i se datoresc tălmăcirile în proză a Odysseei şi Batracho-myomachiei.