Claudia Millian, Alfred Moşoiu
Poezia Claudei Millian se caracterizează printr-o viziune decorativă a lumii, fastuoasă, exotică, desfăşurare vitalistă de tapete şi mătăsuri cu figuri de o mare imaginaţie a coloritului.
Alfred Moşoiu (1890-1932) face elogiul florilor în spirit simbolist, însă anemic. O singură dată are un accent delicat:
Un clopot bate-n mine şi-l ascult
şi creşte glasul lui ca un tumult
şi lămpile îmi par făclii de ceară…
Ceva din mine moare-n astă seară…
