Anişoara Odeanu

Anişoara Odeanu e o medelenizantă feminină, prezentând fete băieţoase (într-un cămin de domnişoare), petulante, sentimentale însă sportive. Asistăm la exploziile unei vârste incerte în care langoarea iminentă e în luptă cu vioiciunea fazei puberale. Paginile sunt presărate cu ştrengării, notate într-un stil stenografic, ce se exagerează în Călător din noaptea de Ajun, în care autoarea devine gidiană, prin Camil Petrescu, adică convinsă că nimic nu poate înfrumuseţa autenticul, oricât de jurnalistic. Iar întâmplarea autentică este acum seducerea eroinei de către un student german la cursurile de vară de la Grenoble, cu refuzul căsătoriei. Victima nu dă expresie tragică accidentului ei dintr-o mândrie de fată modernă, dar se vede că, femeie ca oricare alta, nu pricepe concepţiile libere ale camaradului seducător. Anişoara Odeanu scrie şi versuri, delicate, întemeiate pe un feeric caligrafic: în care drum din Nord trece omul blond Cu plete arzând în amurgul de scrum al nopţii polare, Ce urşi morocănoşi, adormiţi sub zăpadă, S-au ridicat la cântecul lui în două picioare?