Racul, broasca şi o ştiucă într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat.

Şi la el toţi se înhamă:

Trag, întind, dar iau de samă

Că sacul stă neclintit,

Căci se trăgea neunit.

Racul înapoi se da,

Broasca tot în sus sălta,

Ştiuca foarte se izbea

Şi nimic nu folosea.

Nu ştiu cine-l vinovat, însă, pe cât am aflat,

Sacul în iaz nu s-a tras,

Ci tot pe loc a rămas.