Mihail Cuciuran (1819-1844) lamartiniza şi el, prozaic:
Lemne triste-ngălbinite,
Ziua bună vă doresc,
Pe voi iarăşi înverzite
în scurt oiu să vă privesc…
Şi pastoraliza şi ce e mai tolerabil în O zi şi o noapte de primăvară pe ruinele cetăţii Neamţu e tot din domeniul idilicului câmpenesc, scena anume a oierului:
Buciumu lui răsună, eho din depărtare
îi răspunde îndată ca şi dânsul cântând,
Când şi când se aude a cânilor lătrare,
A berbeciului clopot şi oile zbierând.