Capul IV Pentru numele dachilor și de începătura lor

De vréme ce precum din cei vechi așé din cești mai noi scriitori țărâle și hotarăle Dachiii, precum au fost stând în vremile vechi, precât într-a noastră putință au fost li-am arătat, de ciia înainte nu fără triabă a fi socotim de ne vom sfătui iarăși cu acéiași scriitori de la dânșii să ne înștiințăm și pentru hireș numele dachilor și pentru începătura niamului lor, adecă din cine și de pre ce locuri ieșind au vinit ș-au stăpânit aceste locuri de carile mai sus am pomenit.

Precum dară pentru hotarăle Dachiii, așé pentru numele și niamul dachilor nu puțină tulburare între scriitori videm a să face. Căci unii, ghetii, dachii tot un niam și tot un nume vor să fie, iară alții și în niam și în nume vor să-i deosăbască.

Deci din carii țin socoteala cea dintăi, mai de frunte iaste Stravon și Dionisie Periighitul, amândoi vechi gheografi. Ce a lui Dionisie câtă i-au fost părérea pentru dachi deplin o am pomenit la Cap. 1. Așijderea o parte de a lui Stravon acoloși pomenind, aicea deplin o vom poftori-o; carile după ce dzice, la locul pomenit, precum ghetii stau pre Marea Niagră, iară dachii spre izvoarăle Dunării, apoi adaoge și aceasta: Οϋς οίμαι Δάους καλεϊσθαι τò παλαιóν, άφ̉’ ου και παρά τοίς̉ ̉Αττικοίς έπεπόλασε, τα τών οίκετών όνόματα. Adecă, socotesc că >pre< aceștea mai denainte dai să să fie chemat, și unde și athinénii s-au obiciuit (de pre numele țărâlor) a-și chema robii. Cuvintele lui Stravon tâlcuind Eustafie[6] adaoge: Παρ̉ άττικοίς τέ τά τών οίκετών όνόματα Δάοι, και Γέται. Adecă: la ahtinéni era numele robilor dai și gheti, cu carea va să însămnédze precum alt nume a fost a dailor (carii dachii sint) și altul a ghetilor.

Socotélii aceștiia împotrivnici sint Dion și Plinie. Deci întăi Dion, Cartea 1, Cap. 67: „Dachi, dzice, eu număsc pre aciia carii și ei pre sine singuri să număsc, și romanii așé-i chiamă, măcar că nu știu că unii din greci ghetii le dzic”. Iară Plinie, Cartea 4, Cap. 12, încă mai deșchidzind cuvântul dzice: „Pre ghetii carii au lăcuit de la Dunăre spre câmp pre aciia romanii dachi i-au numit”; acestora uimindu-i-să Zonora și lui Zonora Avrelie, dzic: „țara, carea au fost a ghetilor, după acéia Dachiia s-au chemat”.

Însă Iustin istoricul de la Trog luând amestecate a pomeniților socotéle, foarte pre lesne le tocméște, unde dzice la Cartea 31: „și dachii din sămințiia ghetilor sint, carii cu domnul lor Barabista (acest domn dzic cești mai noi scriitori precum să fie fost cel din[tăi] a dachilor stăpânitoriu) împotriva bastarnilor (carii între Prut și între Nistru și pănă la Buh lăcuia), războiu având, și pentru căci în bătaie să arătasă mai léneși decât ar fi trebuit, ca în loc de pedeapsă să le fie, li-au poruncit domnul lor, când să vor culca să doarmă să-și puie în așternut picioarele unde-și punea capetele”. Această a lui Iustin socoteală deșchis ne dă să înțălégem precum ghetii cu domnul lor Barabista, mai denainte de ce a vini asupra bastarnilor și pănă a nu cuprinde locurile Dachiii să fie fost tot dintr-o semenție cu alalți gheti.

Iară precum multe să fie fost niamurile, sau precum prostéște li-am dzice: oardele ghetilor, din cuvântul lui Plinie putém înțelége, carile dzice: „De la Dunăre și spre câmpi, toate niamurile ghetilor lăcuiesc, carile măcar că în deosăbite locuri și hotară lăcuia între sine despărțite, însă tot o săminție și tot un nume să fie avut”.

Iară după ce gheții, precum dzisăm, gonind pe bastarni, mai apoi și pre heruli, precum mai înainte vei videa, și au cuprins toată Dachiia, de ciia de pe numele locului ș-au schimbat și ei numele, adică carii ghetii au început în Dachiia a lăcui, aciia s-au numit și dachi. Socotélii noastre agiutoréște Isidor, Cartea 14, Cap. 14, și Ethicul, în Hotărâre[a] Evropii, carii dzic: „Gotthia (adecă Ghetiia) mai pre urmă s-au chemat Dachia și ghotthii (adecă ghetii) dachi”. Așijderea la Stavon, carile aceștii socotéle macar că împotrivnic să véde a fi, însă iarăși el dzice, precum ghetii și dachii ōμόγλοττους, „tot de o limbă”, să fie fost, precum noi am dzice acmu că rusii cu căzacii tot o limbă au, măcar că cu locurile și cu numele lor despărțiți sint. Așé dară ghetii carii au întrat în Dachiia, de pe loc numele luând, s-au numit mai pre urmă dachi, iară carii au rămas tot pe locurile lor céle dintâi, adecă pe denafara Dachiii, pre aciia i-au numit romanii tot gheti. După a ghetilor vechime, precum mai proaspăt nume să fie a dachilor, dovadă ne iaste cea de obște a romanilor istorie, carea cu multe vremi mai denainte de Avgust Chesari, de războaiele romanilor cu a ghetilor pomenind, nicicum macar de nume de dac nu pomenéște. Așé Ovidie poetic