Zile bune şi zile rele

De această superstiţie, comună nu numai muhammedanilor ci aproape tuturor popoarelor, ţine şi aceea că din cele şapte zile ale săptămînii unele sînt socotite a fi cu noroc, iar altele fără noroc, deşi învăţaţii lor spun limpede :Djiumele ghiunler mubarek dur, adică „Toate zilele sînt cu noroc” . Dar la începutul oricărei lucrări noi cum ar fi cînd vor să pună temelia unei case, sau primul stîlp al temeliei, să pornească la drum sau în campanie, ei deosebesc zile cu noroc sau fără noroc, începuturile (ogar) , adică zilele cu noroc pentru pornirea în campanie sau la vreun drum, socotesc că sînt lunea, joia şi sîmbăta, iar cele fără de noroc marţea şi miercurea, începutul oricărui lucru cu noroc este lunea, pentru vînzare sau .pentru scoaterea mărfurilor întîia dată pe piaţă – e ziua de duminică, care la ei propriu-zis se zice Bazar ghiuni, adică „Ziua de cumpărare şi de vînzare” . Iar ziua de vineri e socotită totdeauna şi în orice întreprindere a fi cu noroc şi prielnică, însă zic că în această zi se cuvine a face mai cu seamă cele ce ţin de cinstirea lui Dumnezeu, de aceea unii dintre ei mai evlavioşi nu deschid prăvăliile în acea zi şi piaţa publică zisă badestan e închisă atunci toată ziua. Dar dacă cineva vrea să facă vreun lucru, nu se socoteşte că greşeşte ; ba mai cu seamă se porunceşte ca mai degrabă să facă ceva decît să şadă trîndav, chiar în ziua Bairamului, numai să nu nesocotească pentru acel lucru rugăciunile rînduite şi aşezate întru cinstea lui Dumnezeu.