CAPITOLUL AL ŞAPTELEA Despre sărbătorile politice

Cea dintîi solemnitate dintre aceste sărbători politice este aceea numită în limba persană Nevruz, adică „Ziua cea nouă” . Această zi nouă ei spun că este la echinocţiul de primăvară, de unde iau şi începutul anului socotit după cursul soarelui, potrivit obiceiului perşilor şi „iezilor, adică din ziua a 1l-a a lunii martie. Dar cum sărbătorirea zilei acesteia nu este după rînduiala bisericii, e verosimil ca străvechea obişnuinţă a sărbătoririi şi solemnităţii acesteia ajunsă de la vechii închinători persani ai soarelui pînă la urmaşii muhammedanilor (care se aminteşte şi la sfîntul Dionisie Areopagitul sub numele de Mithris) să fi rezistat atît de mult datorită practicării un timp mai îndelungat, încît şi după acceptarea muhammedanismului n-au putut s-o dezrădăcineze. Aşadar, în ziua de Nevruz nu se fac nici un fel de rugăciuni bisericeşti, nici ceremonii religioase, după cum am sipus că se fac la alte sărbători ; ci se vede că se practică numai pentru a însemna începutul anului nou solar şi pentru adunarea şi pre­zentarea darurilor stăpînitorului. Căci în această zi toţi vizirii şi paşii şi toate căpeteniile (afară de principii moldovean şi muntean) sînt obligaţi să-i aducă în dar sultanului un cal de rasă bună înfrumuseţat cu o podoabă scumpă, şi doi sau trei, iar uneori şi mai mulţi, neîmpodobiţi. De atunci îşi iau începutul anual şi birurile numitemukata (adică cele repartizate nominal, care trebuie să fie date anual în bani sau provizii) . Căci dacă hotărîrea ar fi fost după anul solar, atunci din fiecare an ar lipsi 11 zile, şi astfel în fiecare treizeci şi unu de ani nu ar fi fost furat un an întreg lunar. Iar birurile care se repartizează după cursul lunar, în anul ce urmează după al treisprezecelea se dublează şi în acel an obişnuiesc să adune birurile de două ori. Tedahul se numeşte acel an lungit, ca şi cei bisecţi la evrei, şi are două luni martie, deci prima se numeşte Adar, iar a doua ve Ader, adică „iarăşi Adar” .