CAPITOLUL AL TREIZECI ŞI PATRULEA Despre ştiinţele respectate lmuhammedani

Toată variata desfătare a ingeniozităţii şi înţelegerii ameneşti şi noţiunea căreia cu un termen general îi zicem ştiinţă, se numeşte în limba arabă ilm . Cît de vechi este la ei orice fel de ştiinţă ne arată îndeajuns însăşi cunoştinţele şi indicaţiile vechilor greci, căci chiar grecii spun că de la fenicieni şi egipteni (care sînt popoare din neamul şi tribul arab) au luat ei nu numai ştiinţele, ci şi primele elemente ale literelor. Că indienii (dintre care cea mai mare parte petrece acum în muhammedanism) îi socotesc pe vechii lor înţelepţi (pe care îi numesc brahmani) drept cei mai însemnaţi şi mai slăviţi, lucrul nu mai trebuie dovedit. Că persanii, îndeletnicin-du-se foarte mult cu ştiinţele şi povăţuirile, sînt primii in magie şi astrologie, ne mărturiseşte însăşi Scriptura, nu numai cea laică, ci şi cea sfîntă. Neamul tătărăsc, mai grosolan decît toţi barbarii, nu era în vechime atît de incult şi lipsit de ştiinţe cum este acum. Martor este Anacharsis Scitul, mai mare cu adevărat decît toţi filosofii greci din antichitate , vrednic de toată cinstea, despre care spun că este şi dascălul lui Socrate. Zamolschides cel foarte slăvit de toţi scriitorii greci a fost scit din Astrahan , sau născut în alt loc de lîngă rîul Volga .

Din această adunare a sciţilor a provenit neamul turcesc (despre al cărui început vezi în prefaţa istoriei noastre Despre creşterea curţii otomane) , care la începutul său a fost foarte simplu în toate şi în ştiinţele înţelepciunii, şi nu numai neiscusit, ci cu totul lipsit de ele. Dar după Otman, sporind puterile Imperiului turcesc, în aşa măsură s-a lipit de artele şi ştiinţele liberaler încît dacă vei exclude matematica practică (în cea teoretica sînt cei mai desăvîrşiţi), mecanica, geografia şi anatomia, vei afla că toate celelalte sînt foarte înfloritoare, şi nu numai în gradul întîi sau al doilea, ci în gradul cel mai înalt. Căci unde sînt cele mai multe şcoli şi academii, acolo înfloresc, se înmulţesc şi prosperă din 7.1 în zi ştiinţele. Dar pot spune că academii, licee şi şcoli speciale pentru tot felul de învăţătură şi ştiinţă, întemeiate în aproape toate cetăţile, dar mai cu seama în Constantinopol, pline şi frecventate de nenumăraţi elevi şi auditori, nu se află nicăieri în toată lumea de sub soare ca în Imperiul turcesc. Că grăiesc adevărul vor confirma toţi cei cărora li s-a întîmplat să stea cîtva timp în Constantinopol şi să viziteze din curiozitate şcolile şi academiile lor. Despre numărul academiilor care se află în Constantinopol, Adrianopol, Brusa, Cairo, Babilon , Alep şi în alte oraşe asiatice şi europene guvernate de sceptrul turcesc, ne-am gîndit să spunem în cartea Despre guvernarea otomană. De aceea, ca să nu pară că repetăm aici cele rezervate pentru un alt loc, ne grăbim să descriem registrul ştiinţelor acceptate şi răspîndite în general la muhammedani, apoi vom începe sa vorbim amănunţit despre toate acele ştiinţe, pe cît se poate mai scurt şi cît vom socoti că se potriveşte cu planul nostru, şi anume în ordinea în care se obişnuieşte să se predea elevilor de către profesori în academiile lor.