Despre moartea lui Muhammed

Despre omorîrea lui Muhammed există o dublă părere la scriitorii arabi. Unii spun că a pierit de o otravă pregătită şi dată de o iudee, iar alţii, respingînd această părere ca falsă, afirmă că îmbolnăvindu-se de pleură (boala coastelor), după şapte zile de la acea boală şi-a pierdut mai întîi toată simţirea şi mintea, iar în ziua a şaptea cînd Ali, fiul lui Abişaliba, îşi bătea joc de nebunia lui şi de pierderea simţurilor, Muhammed, auzind astfel de batjocuri, a poruncit ca nimeni să nu mai rămînă cu el în casă, afară de Elha-bes, fiul lui Abdulmutalib. Şi astfel, în cealaltă a şaptea zi, a murit. După moartea lui nu s-a observat în corpul lui nici o stricăciune sau schimbare, afară numai că degetul cel mic al mîinii drepte s-a strîmbat înapoi. Şi a murit în al zecilea an al Hedjirei (fugii sale), în a 12-a zi a lunii [întîi] Rebi, care an este al Domnului şi mîntuitorului nostru 631, iunie în ziua de 17. A trăit ani lunari 63, a stăpînit după fuga din Mecca, după calculul lui Calvisius, nouă ani , al zecelea numai începînd Dar ajunga-ne cele spuse, aşa pe scurt, despre prorocul mincinos Muhammed şi despre faptele şi minunile lui fabuloase.