Dintele lui

La fel am auzit de la cei mai intimi slujitori de la curtea împăratului otoman şi de la alţii din tagma bisericească a legii lor care povesteau şi îşi aminteau cu mare evlavie, şi făcînd rugăciunile obişnuite, de dintele lui Muhammed (se crede că acest dinte i-a fost scos într-un război şi se păstrează şi se păzeşte cu evlavie în vistieriile cele mai dinlăuntru ale sultanului) Se spune că este alb ca mărgăritarul, însă de două ori mai lat şi mai lung decît dinţii obişnuiţi ai celorlalţi oameni, de aceea lesne apare îndoiala dacă acel dinte este de om, nu numai dacă este al lui Muhammed, deşi la ei nimeni nu se îndoieşte de acest lucru, nici nu poate să se îndoiască.