Pe David îl cred că este urmaşul lui Ilie în darul prorociei şi ales împărat al iudeilor (despre Saul însă nu ştiu nimic), avînd pentru aceasta înţelepciune dată de Dumnezeu, vorbire frumoasă şi scriind înZebbur (astfel numesc ei Psaltirea) noile rînduieli ale rugăciunilor, adică în ce fel trebuie să-l slăvească, să-l laude şi să ceară milostivire oamenii de la unul Dumnezeu, ziditorul tuturor lumilor. La acestea adaugă următoarele cuvinte (spuse parcă de Dumnezeu către el) : „O, Davide ! eu am zidit pe om şi pentru om lumea ; iar lui Adam pentru Muhammed i-am dat trup şi l-am făcut viu din sufletul meu, pentru ca fără de îndoială să aştepte pe doftorul care vindecă sufletele păcătoşilor, adică pe Muhammed”. Mai spun că el (David) avea voce puternică şi foarte joasă, de unde vocea basului la ei, în muzică, se numeşte daudi, adică „davidică” .