Naşterea lui Hristos

Cînd s-au împlinit zilele sarcinii, s-a născut Hristos (spune tradiţia muhammedană) sub un finic stufos (sau după cum tîlcuiesc unii sub smochin) şi îndată ce a ieşit la lumină a zis maicii sale că fiind în pîntec povăţuit de Dumnezeu a învăţat cartea Evangheliei, înţelepciunea lui Dumnezeu şi legea lui Moise, şi a încurajat-o să nu se teamă de duşmanii care o cleveteau. Apoi, auzind bătrînii iudeilor că fecioara Meriem a născut fiu fără de bărbat şi socotind că a zămislit din păcat, au adus-o în faţa judecătorilor, învinuind-o rubedeniile sale că între fiii lui Israil a făcut un ipăcat atît de nelegiuit şi a adus întregului său neam o necinste de neşters. De aceea judecătorii au cercetat-o aspru cum, cînd şi cu cine a comis această desfrînare, iarHazireti Meriem Ana (adică sfînta Măria Maica) le-a răspuns fără teamă : „Ştiu cu adevărat că am născut fiu pe acest Iisus Hristos, dar fără împreunare bărbătească şi mai ales fără de nici o poftă trupească sau a gîndului. Iar cum s-a născut, el ştie mai bine decît mine ; de aceea trebuie să-l întrebaţi pe el, care s-a născut din mine Fecioara mamă fără de tată, precum am zis ; el însuşi vă va arăta mărturia nerăutăţii şi dreptăţii mele. Iar de nu vă va arăta nici o mărturie, să mă judecaţi ca pe o vinovată de un asemenea păcat”.