Cel ce grăieşte

Cel ce grăieşte, sau cel împodobit cu grai sau cuvînt şi cu înţelegere, întrucît lui Dumnezeu mai mult i se potrivesc grăirea şi răspîndirea cuvîntului, decît tăcerea şi negrăirea. Căci ei socotesc că Dumnezeu nu grăieşte altfel şi nu-şi descopere voia sa îngerilor şi prorocilor, decît printr-o conversaţie introductivă, continuă, povăţuitoare şi altele. Iar lucrarea lui o numesc kelamullah, adică graiul sau cuvîntul lui Dumnezeu , nume pe care îl dau mai ales Sfintelor scripturi, şi în primul rînd Curanului. Aceluiaşi atribut îi sînt supuse, zic ei, înţelepciunea, înţelegerea, cunoaşterea, pronia şi altele, pe care le numesc cu o singura vorbă ilmilahi, cunoaştere dumnezeiască sau a lui Dumnezeu. Pe aceasta o împart din nou în două feluri, gaib, sau ascuns, cunoscută şi proprie numai lui Dumnezeu însuşi, pe care nici o făptură n-o poate căpăta şi zahir , adică descoperită sau arătată, întrucît poate fi dobîndită şi înţeleasă de îngeri, de oameni, de demoni sau diavoli. Şi aceasta mai propriu se numeşte teologie, despre care cred ei că este preafrumos şi foarte bine cuprinsă în cartea Curanului.