Scena VIII

IORDACHE, NAE, apoi MIȚA

IORDACHE: Ăsta este nițel cam țicnit... De ce mușterii am parte eu astăzi?... Frumos carnaval! S-o scoț pe Mița. (Nae intră) D. Nae, în sfârșit! credeam că nu mai vii.

NAE: De ce?

IORDACHE: Te-a căutat doi inși...

NAE: Cine?

IORDACHE: Unul nu știu cum îl cheamă, ălălalt era Crăcănel...

NAE: Crăcănel?...

IORDACHE: Da; și coana Mița... e aici.

NAE (strâmbându-se) : Mița aici ? Nu i-ai spus că nu sunt acasă și că viu târziu ?

IORDACHE: I-am spus, da' a zis că te așteaptă până mâine, până poimâine... Am profitat de ocazie și m-am dus la birt în colț să mănânc ceva. N-apucasem să gust de două ori, și hop! Crăcănel vine-n birt și-ntreabă pe băiat unde e frizeria model a lui d. Nae. Am alergat degrabă să dau de veste coanii Miții... Era aici și negustorul ălălalt; zice că are un bilet de abonament să-l schimbe, ori să te-ntrebe ceva... în sfârșit nu știu bine...

NAE: Care va să zică Mița e aici?

MIȚA (care a crăpat ușa mai dinainte și a auzit ultimele vorbe ale lui Iordache, coborând) : Aici, Bibicule; ce, îți pare rău?

NAE (făcându-se vesel) : Să-mi pară rău? cum să-mi pară rău?... Se poate?

MIȚA (trecând pe lângă Nae, încet) : Trimete de-aici pe Iordache. Am să-ți spun ceva între patru ochi...

NAE (făcându-se că n-aude) : Auz?

MIȚA: Iordache, daca nu mai ai treabă, fii bun și ne lasă; am să-i spui ceva lui d. Nae în secret...

IORDACHE: Mă duc... să-mi isprăvesc porția de varză. (iese în fund)