Scena V

MIȚA singură, în domino albastru cu flori, apoi CHELNERUL

MIȚA (intrând, își scoate masca): Nu e... N-a venit încă? Îl cunosc... are numai două costume: un cazac și un turc... N-a venit. Trebuie să se fi dus să-și ia pe individa! Trebuie să vie împreună! A! să vie! Dumnezeule! Jur pe tot ce mi-a rămas mai scump, jur pe Statua Libertății de la Ploiești, că are să fie o istorie!... (bate-n masă) A! gelozie! Am să-i omor!

CHELNERUL (intrând din dreapta) : Vine!

MIȚA: Un vermult.

CHELNERUL: Vine. (iese)

MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... (Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea paharul pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă) Așa! să vie acuma.(își pune masca.)