Share on Twitter Share on Facebook

SCENA XII

FIFINA

(singură, intră din stânga, dusă pe gânduri)

Pentru ce m-a întrebat Alexandru: și n-ai dori să-l mai vezi? Și dacă el tot te-ar mai iubi? Întrebările lui îmi ard sufletul. (pauză.) S-ar putea să-l mai văz?... Mai trăiește?... Unde este?... Și m-ar mai putea el iubi după atâta vreme?... m-ar mai putea iubi după răul ce i-am făcut, după lovitura crudă - căci a fost crudă; prea crudă — pe care i-am dat-o?... A! nu... (pauză; e mișcată.) A! ce rău am făcut că am deșteptat în fundul inimii amintirile acestea cari trebuiau lăsate să doarmă pentru totdeauna... Ce rău am făcut că mi-am întors iar gândul cătră o fericire care este pierdută pentru totdeauna, pierdută fără nici o speranță de reîntoarcere... (pauză; este foarte mișcată; cade pe un scaun și își șterge repede ochii.) A! ce nenorocită sunt...