Despre Macarie şi Maxim, v. Em. Turdeanu, în Cercetări literare, publicate de N. Cartojan, III, Bucureşti, 1939, p. 150, şi mai ales P. P. Panaitescu, Octoihul lui Macarie (1510) şi originele tipografiei în Ţara Românească, în Biserica ortodoxă română, Bucureşti, 1939, p. 525 – 550, unde se dă şi toată bibliografia sârbească. Despre cărţile tipărite de Macarie şi D. Liubavici, v. I. B i a n u şi Nerva H o d o ş, Bibliografia românească veche, I, p. 1 – 43. O bună bibliografie asupra lui Coresi se găseşte la Sextil Puşcariu, Istoria literaturii române. Epoca veche, ediţia a Ii-a, Sibiu,. 1930, p. 224-225. Ne folosim de această bibliografie, completând-o cu lucrările apărute după publicarea ei.
Cărţile tipărite de Coresi au fost inventariate şi descrise de I. Bianu şi Nerva H o d o ş, Bibliografia românească veche, I, p. 54 – 93 şi 516 – 529, cu reproduceri de titluri, prefeţe şi epiloguri, facsimile de litere, pagini, frontispicii şi viniete. La descrierea fiecărei cărţi, bibliografia cunoscută până atunci.
Din textele coresiene au fost reproduse în ediţii moderne până acum, următoarele:
1. întrebare creştinească (Catehismul), în I. Bianu, Texte de limbă din veacul al XVI-lea, Academia Română, Bucureşti, 1925 (ediţia facsimilată). Textul fusese publicat mai înainte în transcriere latină, cu greşeli, de Andrei Bârseanu, Catehismul luteran românesc, în Analele Academiei Române, Mem. sec'. Ut., seria III, tomul I, Bucureşti, 1924, p. 4- S
2. Evanghelia, de dr. Gherasim Timus Piteşteanu, Tetravanghelul Diaconului Coreii, cu o prefaţă de Constantin Erbiceanu, Bucureşti, Tipografia cărţilor bisericeşti, 1889, XII + 232 p.
3. Apostolul: I. B i a n u. Texte de limbă din secolul al XVI-lea reproduse în facsimile, IV. Lucrul Apostolesc – Apostolul – tipărit de Diaconul Coresi în Braşov la anul 1563, Academia Română, secţiunea literară, Bucureşti, 1930.
A. Molitvenicul: N. H o d o ş, Un fragment din Molitvenicul Diaconului Coresi (1564), publicat în Prinos lui D. A. Sturdza, Bucureşti, Gobl, 1903, p. 235 – 276 (în caractere chirilice şi transcriere latină), cu un studiu interesant.
5. Psaltirea: B. P. H a s d e u, Psaltirea publicată româneşte la 1577 de Diaconul Coresi, reprodusă cu un studiu bibliografic şi un glosar comparativ (în caractere chirilice şi transcriere latină), tomul I. Textul, Academia Română, Bucureşti, 1881. Studiul şi glosarul n-au mai apărut. O ediţie populară a acestui text a fost publicată în colecţia „Autorii români vechi şi contimporani”, Bucureşti, Socec, 1894.
6. Pravila: I. B i a n u. Texte de limbă din secolul al XVI-lea reproduse în facsimile. Pravila sfinţilor apostoli, Academia Română, secţia literară, Bucureşti, 1925. Textul reprodus în transcriere latină cu versiunile din Codex Sturdzanus şi Codex Neagoeanus (acesta şi în facsimile) de C. A. Spulber, Cea mai veche Pravilă românească. Text-Transcriere. Studiu, Cernăuţi 1930.
7. Cazania din 1581: Sextil Puşcariu şi Alexie Procopovici, Diaconul Coresi, Carte cu învăţătură (1581), voi. T, Textul, Bucureşti, 1914, Comisia istorică a României. Ediţie critică cu variante din Evangheliarul lui Coresi de la 1561, din Tâlcul Evangheliilor de ia 1564 şi din Evangheliarul de la 1574, copiat de Radu din Măniceşti pentru Petru Cercel, după reproducerea lui M. Gaster.
Studii. Despre Catehism: Andrei Bârseanu, în Analele Academiei Române, secţiunea literară, seria III, tomul I, Bucureşti, 1924, şi Transilvania, LII (1921), p. 900 – 901; N. D r ă-ganu, în Dacoromania, II, p. 581, III, p. 929-937, IV, p. 1091, 1107, 1113. Al. R o s e 11 i, în România, XLVIII (1922), p. 321-334; acelaşi, Catehismul Marţian, în Grai şi suflet, I, Bucureşti, 1923- 1924, p. 251 – 260; Al. Procopovici, Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane, în revista Făt-Frumos, II (1927), p. 72 – 80 şi 104- 111. Profesor N i c o 1 a e Sulică: I. Documente româneşti din colecţia Solyom Fekete, II. Catechismele româneşti din 1544 (Sibiu) şi 1599 (Braşov). Precizări cu privire la izvoarele lor. Extras din Anuarul liceului Al. Papiu Ilarian din Târgu-Mureş, 1936, p. 15 – 49. Despre Evangheliar: Mărio R o q u e s, în România, XXXVI (1907), p. 429 – 434 (despre un exemplar complet din Biblioteca din Budapesta); I. P o p o v i c i, în Xoua revistă română, XI, Bucureşti (1912), p. 166-l67; Sextil Puşcariu, în Dacoromania, I, p. 347; N. D r ă g a n u, în Dacoromania, I, p. 349-352, 684 – 690, 988- 1007 (dovedeşte că Coresi nu traducea, ci tipărea după texte mai vechi); P. V. Haneş. Evangheliarul românesc din 1561 în comparaţie cu cel slavcnesc, în Convorbiri literare, XLVII (1913). Despre Apostol: Al. R o s e 11 i, Lexicul Apostolului lui Coresi comparat cu al Codicelui Voroneţean, în Grai şi suflet,! (1923), p. 100-l06; C. I. Ka-r a d j a, Despre Lucrul apostolesc al lui Coresi, în Analele Academiei Române, secţiunea literară, seria III, tomul 3, mem. 6, Bucureşti, 1924, p. 545 – 555. Despre Molitvenic: în afară de studiul publicat de N. H o d o ş ca introducere la text şi amintit mai” sus: Dr. E. D ă i a n u, în Răvaşul din Cluj, VI (1908), p. 168-l81; N. D r ă g a n u, în Dacoromania, II, p. 254 şi, urm. Despre Psaltire şi Liturghierul din 1570: I. A. C a n d r e a, în Noua revistă română III, 1901, p. 533 – 541, IV, p. 14 – 24; V. M a n g r a, Cercetări literare-istorice, Bucureşti, 1896, p. 3- 10; N. Sulică, O nouă publicaţie românească din secolul al XVI-lea: Liturghierul diaconului Coresi, tipărit la Braşov în 1570, Târgu-Mureş, 1927; N. D r ă g a n u. Despre ce Psaltire şi Liturghie vorbeşte Pavel Tordaşi la 1570, în Dacoromania, IV, Cluj, 1926, p. 913 – 915. Pentru prototipul bizantin al Cazaniei lui Coresi din 1581: Prof. Vasile Grecu, Izvorul principal bizantin pentru Cartea cu învăţătură a Diaconului Coresi din 1581. Omiliile Patriarhului Ioan XIV Caleca (1334-l347), Academia Română, Studii şi cercetări, XXXV, Bucureşti, 1939. Despre Pravilă: C. A. Spulber, Cea mai veche Pravilă românească, Cernăuţi, 1930, p. 71-85. Cf. şi recenzia lui Al. R o s e 11 i, în Grai şi suflet, V, 1931- 1932, p. 194-l98.
Pentru chestiuni mai generale: N. S u 1 i c ă, Coresi, scriitor sau tipograf, Braşov, 1901; acelaşi, Un capitol din activitatea diaconului Coresi, Braşov, 1902; Stoica Nicola-e s c u, Diaconul Coresi şi familia sa, în Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, X (1909), p. 265 şi urm.; C. Lacea, Aşezarea definitivă a lui Coresi la Braşov, în Revista filologică, II (1929), Cernăuţi, p. 354 – 358; Al. Pr o c op o v ic i, De la Coresi Diaconul la Teofil Mitropolitul lui Mateiu Basarab, în Omagiu lui I. Bianu, Bucureşti, 1927, p. 289 – 302. O încercare de sinteză a făcut d-l Lucian Predescu, Diaconul Coresi, Bucureşti, Tipografia Bucovina, 1933, dar pentru lucrarea aceasta a se vedea şi rectificările ce i s-au făcut în următoarele critici şi recenzii: Dan Simonescu, Diaconul Coresi. Note pe marginea unei cărţi: Lucian Predescu, Diaconul Coresi, Bucureşti, 1933; acelaşi, Errare humanum. perseverare diabolicum (Răspuns d-lui Lucian Predescu), Bucureşti, 1933; D. M a z i 1 u, Diaconul Coresi – Contribuţii, Ploieşti, 1933 (Tipografia „Cartea românească”); Al. Procopovici, recenzie în Dacoromania, VII, p. 336-338.
Despre diacul Lorinţ: N. I o r g a, Octoihul Diacului Lorinţ, Academia Română, Mem. secţ. istorice, seria III, tom. XI, mem. 7, Bucureşti, 1930.
Despre Honterus: Karl Kurt Klein, Der Humanist und Reformator lohannes Honter, Miinchen, 1935 (Schriften der Deutschen Akademie, Heft 22); Hermann Tontsch, Die Honteruspresse în 400 Jahren. Festschrift der Buchdruckerei, Johann Gotts Iohn, Braşov, 1933.