Bibliografie

Cartea pentru întâiul descălecat a lui Nicolae Costin a fost publicată de M. K o g ă 1 n i-ceanu, în Letopiseţele ţării Moldavii, voi. I, Iaşi, 1845, şi republicată, cu caractere lai îne, în ediţia a Ii-a: Cronicele României sau Letopiseţele: Moldaviei şi Valahiei,! Bucureşti, 1872. în volumul I al colecţiei de cronici a lui Kogălniceanu au fost publicate la anexe şi capitolele adăogate de Nicolae Costin la cronicile lui Ureche-Simion Dascălul şi Miron Costin.

Cronica privitoare la domnia lui Nicolae Mavrocordat şi Dimitrie Cantemir se găseşte în volumul II din colecţia lui Kogălniceanu, încorporată în Letopiseţul ţării Moldovei de la Ştefan sin Vasile Vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul, de pre izvoadele lui Vasile Damian ce au fost treti logofăt, a lui Tudosie Dubău logofătul şi altora, pe care Kogălniceanu» îl atribuia în întregime lui Nicolae Costin. După analiza critică făcută de răposatul Giurescu, numai ultima parte, domnia lui Mavrocordat şi Dimitrie Cantemir, este opera lui Nicolae Costin (a se vedea K o g ă 1 n i c e a|n u, Cronicele României, ed. II, voi. II, p. 70-l17, sau ed. I, Letopiseţele ţării Moldovii, voi. II, p. 79- 130). Un fragment (din compilaţia de la zidirea lumii până la Aron-vodă) a publicat, după o redacţie diferită, tipograful Ioanid, în Istoria Molăo-Romăniei, Bucureşti, 1858, voi. I, p. 1-286. O ediţie completă în ambele versiuni cunoscute (una pentru cititori, alta închinată domnului Nicolae Mavrocordat) a dat Ioan Şt. Petre, Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, de la zidirea lumii până la 1601, Fundaţia regală pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1942.

Pentru studii asupra cronicilor lui Nicolae Costin: C. Giurescu, Contribuţiuni la sudiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău, Vasile Demian), extras din Analele Academiei Române, s. II,t. XXX, Mem. secţ. ist., Bucureşti, 1907.

Concluziunile din acest studiu trebuie completate cu C. Giurescu, Izvoadele Tudosie Dubău, Miron Logofătul şi Vasile Demian, extras din Bul. Corn. ist. a Rom., I, Bucureşti, 1914; G. P a s c u, Axinte Uricarul şi N. Costin, în Arhiva, 1922, p. 489.

Ştirile risipite în diferite publicaţii documentare au fost culese de Ioan Şt. Petre, Niiolae Costin – Viaţa şi opera (Teză de doctorat la Facultatea de litere din Bucureşti), Bucureşti, 1939.

Pentru capitolul despre încoronarea regilor poloni la Nicolae Costin, a se vedea studiai lui Ion Const. Chiţimia, în Cercetări literare, publicate de N. Cartojan, Bucureşti, voi. IV, 1940, p. 139- 163. Textul a fost publicat de Kogălniceanu în anexe la Letopiseţele., I, p. 143, şi Apendicse, 26-29, şi în ed. II, Cronicele României, I, p. 177 şi 400-403.

Din Ceasornicul domnilor au publicat câteva fragmente: dr. M. G a s t e r, Literatura populară română, Bucureşti, 1883, în Apendice, p. 559-570, şi anume: cap. I, partea a IV-a, Voroava a prea înţeleptului Garamantilor (Brahmanilor) către marele A lexandru, în care doveăeşte că mai mult pot cei cari cu măsură socotesc de sine şi moştenesc puţine, decât Alexandru, care moşteneşte multe şi cu mândrie socoteşte de sine; şi că pre mare nebunie easte a-ş vrea a stăpâni lung şi lat, care are scurtă căruţă a vieţii sale”; E m. C. Grigoraş, cu greşeli de transcriere şi lectură: Ţăranul de la Dunăre, în Convorbiri literare, iulie-august 1930, p. 753 – 767. Problema a fost reluată în ultimul timp de N. C a r t o j a n, Ceasornicul domnilor de N. Costin şi originalul spaniol al lui Guevara, Bucureşti, 1940. (Extras din Revista ist. rom., 1933, şi din Cercetări literare, IV, 1940, p. 121.) Pentru studii asupra vieţii şi operei întregi a lui Nicolae Costin, a se vedea şi N. I o r g a, Istoria literaturii româneşti, voi. II, ed. II, Bucureşti, 1926, p. 89-l24.