Începutul istoriografiei în Ţara Românească

Începuturile istoriografiei munteneşti sunt încă învăluite în ceaţă, deoarece elementele care au intrat mai târziu în compilaţiile de cronici în a doua jumătate a veacului al XVII-lea s-au pierdut. Numai printr-o minuţioasă analiză critică a acestor compilaţii se poate reconstitui, în linii mari şi nu totdeauna sigure, evoluţia istoriografiei muntene.

Este posibil ca şi în Muntenia, ca şi în Moldova, istoriografia să fi început în limba slavonă – limba statului şi a bisericii – dar nu avem nici o dovadă documentară, fiindcă nu ni s-a păstrat nici un fragment, nici o urmă despre această istoriografie slavonă.

Din unele citate şi aluzii pe care le găsim la compilatorii de cronici din secolul al XVII-lea, s-ar părea că ei au avut la îndemână izvoare scrise chiar pentru primii domni – ctitorii principatului muntean. Iată, de pildă, câteva exemple culese din cronica atribuită de d-l Iorga lui Căpitanul Filipescu, de răposatul Giurescu lui Radu Popescu: „După ce au pierit Dan Vodă, au stătut la domnie Alixandru Vodă, carele zic să fi fost de feliul lui Câmpulungean. Ce să fie lucrat el în domnia lui nimeni nu scrie.”

Dar la domnia lui Dan-voievod, fratele lui Mircea: „Acesta au stătut domn în Ţara Românească. însă ce să fie făcut în 23 de ani ai domniei lui nu să pomeneşte, fără numai scrie că l-au ucis Şuşman voivodul sârbilor, dar pentru ce şi cum nu se ştie”.

La domnia lui Vladislav – deşi aci e o confuzie: „După ce au domnit Vlad Vodă 15 ani – e vorba de Vlad Ţepeş – au luat domnia Vladislav Vodă de carele nici o istorie nu se află scrisă de cine-vaşi, fără cât să zice că au pierit de sabie în Târşor; iar nu scrie, în războiu de au avut cu cineva sau de vreun vrăjmaş al lui, sau de nescareva oameni de ai casei lui (după cum de multe ori se întâmplă), ci numai zice că au pierit de sabie în Târşor. După aceasta se cunoaşte ce fel de oameni au fost rumânii noştri, care nici un lucru deplin n-au scris”.

Nimic însă din ce s-a însemnat în scris, privitor la istoria Ţării Româneşti înainte de Neagoe Basarab, n-a ajuns până la noi. Abia din epoca domniei lui Neagoe Basarab avem o biografie a patriarhului Nifon, cu interesante elemente de istorie muntenească.