Epoca lui Coresi

După aceasta tiparul românesc încetează în Târgovişte, pentru ca să reapară mai târziu la Braşov în 1556, când, pe timpul lui Pătraşcu cel Bun, între 12 iunie 1556 şi 14 ianuarie 1557, diaconul Coresi tipăreşte cu porunca lui Hanăş Benkner, judele Braşovului, un Octoih slavonesc. Cum a ajuns Coresi la Braşov nu putem şti. Probabil că Hanăş Benkner, care întemeiase cu zece ani mai înainte prima fabrică de hârtie, în năzuinţa de a-şi desface marfa, îl adusese pe Coresi cu tipografia lui acolo, pentru ca să înceapă publicarea cărţilor de slujbă necesare bisericilor româneşti din principate. Prefaţa pe care a reprodus-o d-l Mazilu într-un articol critic despre Coresi învederează oarecum această intenţie, căci alături de H. Benkner, „cu porunca” căruia ne spune că tipăreşte cartea, pomeneşte şi pe domnii principatelor noastre: „în Ţara Rom înească blagoslovitul Pătraşcu Voievod – e vorba de Pătraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul – şi în ţara Moldovei blagoslovitul Alexandru Voievod”.

Această carte – prima tipăritură coresiană la Braşov, despre care ne-a dat lămuriri interesante regretatul Bianu, într-o notiţă publicată în Analele Academiei Române (1909-l910, volumul XXXII) – conţine un epilog, în care ni se spune că a fost tipărită din porunca lui Hanăş Benkner de către Oprea Logofătul şi diaconul Coresi. Ultimul fiind citat în al doilea rând – „eu, robul lui Hristos Oprea logofătul, şi diaconul Coresi ne-am trudit pentru aceasta şi am scos această carte” – este, după cât se pare, ucenicul lui Oprea Logofătul, care, precum spuneam şi după cum se constată şi din epilogul Apostolului slavonesc tipărit la Târgovişte în 1547, era la rândul lui discipolul lui Dimitrie Liubavici, pribeagul sârb, „suflet deznădăjduit, nenorocit şi păcătos”, cum se numeşte el însuşi în epilog.

Astfel se stabileşte în chip documentar că diaconul Coresi şi-a învăţat meşteşugul tiparului de la ucenicii – poate chiar de la călugării sârbi – care, expatriaţi în împrejurări vitrege, au adus în ţările noastre buchiile de tipar lucrate în Veneţia.