Bibliografie

Pentru cadrul istoric al epocii lui Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu: N. I o r g a, Istoria românilor, voi. VI, Bucureşti, 1939; N. I o r g a, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, ed. a Ii-a, Bucureşti, 1929, voi. I, p. 375-386, şi II, p. 9-l8; ac el a ş i, Byzance apres Byzance, Bucarest, 1935, p. 181-200; C. Giurescu, Istoria românilor, voi. III, 1, Bucureşti, 1940, p. 157-206; util încă A. D. X e n o p o 1, Istoria românilor, ed. a IlI-a, îngrijită de I. Vlădescu, voi. VIII, Bucureşti, Cartea românească, 1929, p. 181 —249; interesant prin detalii contemporane: Anton Măria Del Chiar o, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Venezia, 1718, precum şi cronicile naţionale contemporane, pentru care vezi mai jos, p. 231-258; N. I o r g a, Viaţa şi domnia lui Con-stantin-vodă Brâncoveanu, Bucureşti, 1914 (în Studii şi documente cu privire la Ist. rom., XXIX).

Pentru literatura epocii în general: N. I o r g a, Istoria literaturii româneşti, voi. I, ed. a Il-a, Bucureşti, Pavel Suru, 1925; Sextil Puşcariu, Istoria literaturii române, epoca veche, ed. a Il-a, Sibiu, 1930 (utilă mai ales prin bibliografie); G. P a s c u, Istoria literaturii şi limbii române, sec. XVII, Iaşi, Viaţa românească, 1922; Ioan Bianu şi Nerva H o d o ş, Bibliografia românească veche, 1508-l830, tomul I, 1508-l716, Bucureşti, 1903, cf. şi voi. IV (Adăogiri şi îndreptări de I. Bianu şi Dan Simonescu), Bucureşti, 1944.

Pentru legăturile cu lumea ucraineană şi traducerile din Galeatowski: Şt. Cioban u, Din legăturile culturale româno-ucraineane. Ioanichie Galeatowski şi literatura românească veche, Analele Acad. Rom. Mem. Secţ. Ut., seria III, tom. VIII, mem. 8. Pentru Sinopsisul de la Kiev şi Patericul de la Lavra Pecerska: P. P. P a n a i t e s c u, Istoria slavilor în româneşte, în Revista istorică română, X, 1940, p. 100- 129.

Pentru influenţa grecească: D. R u s s o, Studii istorice greco-române. Opere postume, tom. I —II, Bucureşti, 1939, cu deosebire articolul Elenizmul în România, tom. II, p. 487 – 542 (publicat pentru întâia dată în 1912); vezi şi indicele de la voi. II; N. I o r g a, Byzance apres Byzance, Bucureşti, 1935; utilă încă: C. Erbiceanu, Bărbaţii culţi greci şi români., Anal. Acad. Rom., ist., s. II, tom. XXVII (1904- 1905), p. 141-l82; Dumitru Stăni-l o a e, Viaţa şi activitatea patriarhului Dosofteiu al Ierusalimului şi legăturile lui cu ţările româneşti, Cernăuţi, 1929; N. I o r g a, Activitatea culturală a lui Constantin-vodă Brâncoveanu., An. Acad. Rom., Mem. ist.,s. II, tom. XXXVII, Bucureşti, 1915; N. I o r g a, L'Academie de Bucarest, în Revue Historique du Sud-Est Europ., Bucureşti, 1929, pp. 1-l1.

Pentru influenţa italiană în epoca lui Brâncoveanu: Ramiro Ortiz, Per la storia della. cultura italiana în Rumânia, Bucureşti, 1916; Mărio R u f f i n i, L'influenza italiana în Valăcchia nell'epoca di Constantin-vodă Brâncoveanu (1688-l714), Milano s.a. Pentru textele literare de origine italiană: N. Cartojan, Cărţile populare în literatura românească, voi. I, zsi

Bucureşti, 1929, p. 180- 187 şi 195-208. Despre Floarea Darurilor: N. C a r t o j a n, Fiore di virtu în literatura românească, Analele Acad. Române, Mem. secţ. Ut., seria III, tom. IV, mem. 2, Bucureşti, 1928; acelaşi, „Fiore di virtu” dans la litterature roumaine, în Archivum Romani-cum, voi. XII, 1928, p. 50.1 —514. Pentru calendarele lui Brâncoveanu de origine italiană cf. şi Ramiro Ortiz, op. cit., p. 198 —206. Textele au fost publicate şi studiate mai în detaliu de Emil V î r t o s u, Foletul Novei, Calendarul lui Constanlin-vodă Brâncoveanu, 1693-l704, Bucureşti, 1940. Calendarele au fost semnalate pentru întâiaşi dată de A. O d o b e s c u în Revista română, I, 1861, p. 657-660.

Pentru sprijinirea culturii ortodoxe în Ardeal: N. lor ga, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, Bucureşti, 1929, voi. I, p. 387-391; Ştefan Meteş, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, voi. I, Sibiu, 1935, p. 300 —333; Silviu Drago m i r, Istoria dezrobirei religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII, 2 voi. Sibiu, 1920 şi 1930.

Pentru darurile făcute de Brâncoveanu popoarelor ortodoxe: Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români şi iugoslavi, în Cercetări literare publicate de N. C^artojan, III, 1939; acelaşi, Legăturile româneşti cu mănăstirile Hilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos, în Cercetări literare, IV, 1940, p. 94 —99j (şi extras); M. B e z a, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. II mărită, Bucureşti, 1937; Gheorghe Cioran, 2XEOI? Tc&V PoDu,avi%<BV jcoopfiv netă TOO „Aua>., Athos, 1938 (pentru Brâncoveanu vezi indicele); Preot dr. Teodor Bodogae, Ajutoare româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Sibiu, 1941 (cf. indicele).

Pentru chestiuni mai detaliate a se vedea bibliografia de la capitolele respective.

I. Bianu Din cărţile vechi, în Lui D. A. Sturdza, Bucureşti; D a'n Simonescu şi Emil Muracade, Tipar românesc pentru arabi în secolul al XVIII-lea, în Cercetări literare, III, 1939, p. 1-32 (şi extras).

Pentru arta epocii: G. B a 1 ş et N. I o r g a, Histoire de l'art roumaine ancien, Paris, Boccard, 1922, p. 188-258; N. I orga, Pictor străin la curtea lui Brâncoveanu, în Buletinul Comisiunei monumentelor istorice, 1929, p. 44; N. I o r g a, Les arts'_ mineurs en Roumanie, 2 voi., I, 1934 şi II, 1936, Bucarest; V. Biâtulescu, Miniaturi şi manuscrise din Museul de artă religioasă, Bucureşti, 1939: V. Drăghiceanu, Curţile l domneşti brâncoveneşti, în Buletinul Comisiunei monumentelor istorice, 1909, p. 101 şi urm.; acel aşi, în amintirea lui Constantin Brâncoveanu 1714/1914. Locaşurile voievodului şi viaţa lui, Bucureşti, 1914.