Literatura în epoca lui Matei Basarab şi Vasile Lupu. Cultura în Transilvania

Mihăescu, Gabriel şi Fruchter, Eugen, Semnijicaţia unei aniversări şi adevăratele începuturi ale studierii logicii în România, în Acta Valachica, Târgovişte, 1971. Caracterul filosofic al şcolii greceşti şi latineşti de Ia Târgovişte. în plus, identifică sediul acestei şcoli.

Papacostea, Victor, O şcoală de limbă şi cultură slavonă la Târgovişte, în timpul domniei lui Matei Basarab, în RS, Istorie, V (1962), p. 183- 194. încercare de reînviere a slavonismului.

Papacostea, Victor, Les origines de l' enseignement superieur en Valachie, RESEE, I (1963), 1-2, p. 7-39. Pantelimon Ligirides, Cremonini şi neoaristotelismul în epoca lui Matei Basarab, la Târgovişte.

Ştrempel, Gabriel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului romanesc în secolul al XVII-lea, în Studii şi cercetări de bibliologie, I (1955), p. 15 – 42.

Mihăilă, G., Contribuţii, p. 183 – 228: „Două scrieri literare ale lui Petru Movilă adresate contemporanilor săi”. învăţături către fratele său Moise Movilă (1631). Cuvântare 'a căsătoria lui Ianusz Radziwil cu Măria, fiica lui Vasile Lupu; textele, respectiv în limbile ucraineană şi polonă, şi traducerea lor în româneşte.

Udrişte Năsturel. Cândea, Virgil, L'humanisme d'Udrişte Năsturel et Vagonie des lettres slavonnes en Valachie, în RESEE^VI (1968), no 2, p. 239 – 287. Comentează erudit prefaţa slavonă a lui Udrişte Năsturel, scrisă în numele Elenei, soţia lui Matei Basarab, în Triodul-Penticostar, Târgovişte, 16^9. Traducerea românească a articolului a publicat-o V. Cândea în Raţiunea dominantă, Ed. Dacia, 1979, p. 33 – 77; Umanismul lui Udrişte Năsturel şi agonia slavonismului cultural în Ţara Românească.

Mazilu, Dan Hori a, Udrişte'N ăsturel. Ed. Minerva, 1974. Monografie fundamentală, interpretare exhaustivă ca informaţie. Bibliografie, p. 295-312. Rezumate în limbile franceză şi rusă.

        — Acelaşi, Barocul, p. 90- 120: „Udrişte Năsturel, un posibil precursor”.

Varlaam. D u d a ş, F 1 o r i a n, Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1977, p. 27-59: circulaţia Cazaniei lui Varlaam în 29 sate din nord-vestul Transilvaniei, cu însemnări vechi ale cititorilor. Sunt semnalate şi 15 copii manuscrise ale Cazaniei, descoperite în Transilvania.

Mazilu, D., Barocul, p. 157-l89: „Varlaam şi literatura polemică”.

Mihail, Paul, „Leastviţa” sau „Scara raiului”, în BOR, 82 (1964), nr. 11-l2, p. 1069-l084. Traducere de Varlaam (1580-l657).

Onu, Liviu, Observaţii cu privire la contribuţia Cazaniei lui Varlaam la dezvoltarea limbii române literare, în volumul De la Varlaam la Sadcveanu. Ed. de Stat pentru literatură şi artă f.a., p. 35-60.

        — Acelaşi, O contribuţie slavonă la dezvoltarea limbii române 'literare: Cazania lui Varlaam, 1956, p. 273-289.

Pop, Augustin, Z. N., Viaţa lui Varlaam al Moldovei, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, 1957, nr. 5-6, p. 742.

Simonescu, Dan, Varlaam., Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu (Iaşi, 1645), în Studii şi cercetări de bibliologie, I (1955), p. 247-248. După Paraclis urmează versuri intitulate „Cuvinte şi jale la robie Ierusalimului.” şi povestea despre Suzana.

Schiau, O., Cărturari şi cărţi: p. 104- 120 şi 153- 156: „Cazania lui Varlaam. Circulaţia ei în Transilvania”.

Teodorescu, Mirela, Unde a fost tipărită lucrarea lui Varlaam „Răspunsul împotriva catihismului calvinesc?”, în Limba română, XXVII (1978), nr. 2, p. 153-l71.

Transilvania. Păcurariu Mircea, Legăturile Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în secolele XVI-XVIII. Sibiu, 1968. Deosebit de importante capitolele II şi III: acţiunile cultural-naţionale împotriva prozelitismului calvin şi catolic; schimburile literare între cele trei provincii româneşti.

Ţepelea, Gabriel, „Noul Testament” de la Bălgrad (1648), în Studii de” istorie şi limba literară. Ed. Minerva, Bucureşti, 1970, p. 6 – 75.

Grupaj de articole, la 300 ani de la moartea lui Varlaam, mitropolit al Moldovei, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, nr. 10- 12, oct. —dec. 1957.