Dosoftei

Ediţii. Dosoftei, Psaltirea în versuri 1673. Ediţie critică de N. A. Ursu. Cu un cuvânt înainte de înalt Prea Sfinţitul Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Iaşi, 1974. Ediţie facsimilată şi transcrisă. Note şi variante la p. 1067- 1140, glosar, p. 1141-l161. Notă asupra ediţiei: p. XXIII-LIX.

Dosoftei, Opere 1. Versuri. Ediţie critică de N. A. Ursu. Studiu introductiv de Al. Andriescu. Ed. Minerva, Bucureşti, 1978. Autorul studiului introductiv aduce contribuţii noi, cum de pildă, originea moldovenească („era neam de mazil”-scrie Ion Neculce), de prin părţile Sucevei, combătând părerea că era de origină aromână. O altă idee este cea care susţine independenţa şi originalitatea traducerii Psaltirei (1673). Se dau exemple de cuvinte folosite în limbajul popular, chiar în cel păstoresc. Se reeditează versurile din Paraclisul Preacuratei Născătoare (studiate şi editate mai înainte de Mariana Costinescu în Limba română, XVII < 1973>, nr. 2, p. 155- 159); rugăciuni versificate din Molitvănic dă-nţăles (1681); numeroasele stihuri din Viaţa şi petrecerea svinţilor (1682- 1686). Poemul Domnii Ţării Moldovei se publică pentru prima dată după manuscrisul autograf al lui Dosoftei, existent în Biblioteca Mănăstirii Putna (204 versuri). Foarte preţioase informaţii sunt în „Note şi variante” (p. 389 – 513).

Dosoftei, Cronologia domnilor Moldovei, în Simonescu, Dan, Cronici şi povestiri româneşti versificate., p. 49 – 55, redacţiile 1681 şi 1683. Vezi şi Mircea, Radu-Ion. Doso/tei, un rapsod al istoriei Moldovei, în Manuscriptum, VII, (1976), nr. 1, p. 37 – 46, o redacţie în manuscris, cu 83 versuri în plus decât cele două tipărite.

Biblioteca centrală universitară, Bucureşti. Comisia naţională a R. S. România pentru UNESCO. Dosoftei 1624-l693. Biobibliografie, Bucureşti, 1974.

Studii. Chiţimia, I. C, Dosoftei, primul poet român de clasă europeană, în Dosoftei 1624-l693. Biobibliografie, Bucureşti, 1974, p. VII —XIX. (Aniversări UNESCO, lucrare publicată de BCU-Bucureşti şi Comisia naţională a R. S. România pentru UNESCO).

Dudaş, Floria n, Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1972, p. 105-l07. Circulaţia Psaltirei, 1673, în satele Forosig, Nuşujaleu, Hideaga, Frânceni, Cetan şi oraşul Oradea.

E 1 i a n, Al., Dosoftei, poet laic, în Contemporanul, 26 mai 1967, p. 3. O redacţie mai amplă necunoscută a poemului Cronologia domnilor Moldovei şi versuri din Erofili, tragedia poetului cretan George Chortatzis.

Lăudat, I. D., 350 ani de la naşterea lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Studii şi articole, Iaşi, 1975. Culegere de articole ale mai multor autori, în UNESCO. Mari aniversări.

Mazilu, D., Barocul, p. 283 – 324: „Dosoftei. între poezie şi rugă”.

Misterski, H., „Psaltirea în versuri” metropolity Moldawskiego Dosoftei'a a Psalterz Ł>awidow Jana Kochanowskiego, Poznân, 1970.

Mitropolitul Dosoftei – 350 ani de la naştere. închinare. sub egida UNESCO, Craiova, 1974. Culegere de articole.

Simonescu, Dan şi Io van, Rodie a, Dosoftei traducător din dramaturgia cretană, în Manuscriptum, III (1972), nr. 3, p. 28 – 32. Publică prologul Erofili.

Şerbănescu, Niculae, O sărbătoare a cărţii româneşti: Trei sute de ani de la apariţia „Psaltirii în versuri” a mitropolitului Dosoftei al Moldovei, în BOR, XCI (1973), nr. 11-l2, p. 1216-l237.

Teodorescu, Mirela, O copie ardeleană fragmentară a „Psaltirii în versuri” a mitropolitului Dosoftei, în Limba română, XVI (19), nr. 5, p. 449 – 455. Psalmii 46, 89, 91, 95, 96 şi 116 copiaţi în ms. Bibliotecii Academiei R. S. R. nr. 1365. Mai au psalmi copiaţi şi mss. nr. 1735, 3512, 3570 ale aceleiaşi Biblioteci.

Todoran, Romulus, O copie ardeleană'a „Psaltirei în versuri” a Mitropolitului Dosoftei, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, 1956, p. 291-297.