Bibliografie

Cronica lui Radu Popescu a fost publicată pentru întâia dată de N. Bălcescu îrs Magazin istoric pentru Dacia, al lui Bălcescu şi Laurian, voi. I, p. 83- 114, 147- 186, 211-250, 279-326, 343 – 389, şi voi. II, p. 3 – 35, sub titlul: Istoriile domnilor Ţării Româneşti, scrise de Constantin Căpitanul. Editorii au însoţit publicarea cronicii cu următoarea notiţă: „In manuscrisul ce avem, se zice că această cronică s-a scris la 1789 (recte: 1761). în cursul scrierii însă, cum se va vedea, autorul se mărturiseşte de martur ocular al întâmplărilor urmate cu un veac mai înainte. Aceasta ne face să credem că acest Constantin Căpitanul este un copist, iar nu adevăratul autor. Noi, în lipsă de alt nume, am păstrat p-acesta, spre a o putea deosebi de celelalte cronici”. Notiţa la care se referă Bălcescu în rândurile de mai sus este următoarea: „Această carte s-au scris c'.e Costandin Căpitanul, mai 10, leat 7269 (= 1761)”. Pentru întâia dată, Aron Densuşianu, în Istoria literaturii române, ed. I, Iaşi, 1885, p. 176, 3. atribuit cronica lui Constandin Căpitanul Filipescu. Părerea lui Densuşianu a fost admisă de A. D. X e n o p o 1, în Istoria românilor, ed. I. Vlădescu, v. VIII, p. 226-227; de H a s d e u, în Etymologicum Magnum Romaniae, III, col, 3047, şi, în sfârşit, de N. I o r g a, care a reconstituit cel dintâi viaţa lui Constantin Căpitanul Filipescu, în studiul Cronicele muntene, din Analele Academiei Române, Mem. sec. ist., seria II, tom. XXI, 1899, p. 342 – 361, precum şi în prefaţa pusă în fruntea ediţiei noi, publicată de el sub titlul: Istoriile domnilor Ţării Româneşti. compilate şi alcătuite de Constantin Căpitanul Filipescu, Bucureşti, Socec, 1902. Părerea aceasta n-a fost admisă de Tocilescu într-un articol publicat în Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, an. II, voi. I (1884), p. 281 – 283, şi de Dr. I. G. Sbiera, care, în Mişcări culturale şi literare., Cernăuţi, 1897, p. 200 – 206 şi 215 – 216, atribuie pentru întâia dată cronica lui Radu Popescu. In 1906, regretatul Const. Giurescu, într-un studiu preţios Contribuţiuni la studiul cronicelor muntene, Bucureşti, 1906, a arătat că opera nu poate fi a lui Constantin Căpitanul Filipescu, ci trebuieşte atribuită lui Radu Popescu. După studiul amintit al lui Constantin Giurescu, Radu Popescu a scris Isteriile domnilor Ţării Româneşti de la descălecat până la anul 1729. El ar fi scris această cronică în trei rânduri, şi anume o dată în anii tinereţii, pe la 1688, cu intenţia de a răspunde cronicii cantacuzineşti a lui Stoica Ludescu; a doua oară între anii 1719- 1721 şi, în sfârşit, a treia oară către sfârşitul vieţii ca monah, în preajma anului 1729. Emil Panaitescu, în Cronicarul Radu Popescu şi Istoriile domnilor Ţării Româneşti, Bucureşti, 1908, a arătat că partea de cronică publicată de Bălcescu, sub titlul Istoriile domnilor Ţării Româneşti – adică partea care merge până la 1.688 – cuprinde neexactităţi de date şi fapte cu privire la ultimele zile ale lui Hrizea Vistiernicul, tatăl Jui Radu Popescu, precum şi la fuga familiei lui Hrizea, deci şi a presupusului autor, peste Dunăre. Chestiunea a fost reluată de Al. Va sile seu, Contribuţiuni la biografiile cronicarului Radu Popescu şi a compilatorului Constantin Căpitanul < Ungureul din Ungurei, judeţul 01t>, în volumul comemorativ: In amintirea lui Constantin Giurescu la douăzeci şi cinci de ani de la moartea lui (1875-l918), Bucureşti, 1944, p. 533 – 546. Vasilescu discutând obiecţiunile aduse de E. Panaitescu la lumina unor documente inedite, le combate, aducând dovezi pentru paternitatea lui Radu Popescu. La aceleaşi rezultate ajunge şi Constant Grecesc u, Câteva date noi în legătură cu Istoriile domnilor Ţării Româneşti, în acelaşi volum comemorativ, în amintirea lui C. Giurescu, p. 277 – 289. O nouă versiune a cronicii, cuprinzând evenimentele <le la 1689- 1729, a fost publicată de librarul George Ioanid, Istoria Moldo-României, Bucureşti, 1859, voi. II, p. 278-399; o ediţie critică a întregii cronici anunţă Constant Grecesc u, v. ibidem, p. 280.

Pentru izvoarele cronicii vezi notele de la ediţia lui Iorga. Pentru izvoarele greceşti ale cronicarului cf. şi Al. V a s i 1 e s c u, în Convorbiri literare, Un cronicar bizantin anonim utilizat de autorul „Istoriilor domnilor Ţării Româneşti”, XLVIII, 1914, p. 1085-l092 şi 1251- 1270 (Radu Popescu a utilizat Istoria politică în forma Turcogreciei), vezi însă D. R u s s o, Studii greco-române, opere postume, I, p. 99 (de fapt cronica grecească de la 1570).

Viaţa lui Radu Popescu a fost reconstituită pe larg de răposatul C. Giurescu în studiul amintit: Contribuţiuni la studiul cronicelor muntene. Pentru câteva mici detalii este de văzut şi G. Pasc u, Data morţii lui Radu Popescu şi Turcisme la Radu Popescu, în Arhiva, Taşi, XXIX (1922), p. 241-243.