Bibliografie

Pentru cadrul istoric al epocii lui Vasile Lupu, vezi bibliografia citată mai sus la pagina 161. Pentru cărturarii de la curtea lui Vasile Lupu şi marele logofăt Todiraşco: N. I o r g a, Istoria românilor, voi. VI, Bucureşti, 1938, p. 107- 137; acelaşi, Vasile Lupu ca următor al împăraţilor de Răsărit în tutelarea patriarhiei de Constantincpole şi a bisericei ortodoxe, Analele Acad. Rom., s. II, Mem. secţ. ist., tom. XXXVI, 1913, nr. 8. Pentru logofătul Eustratie: C. A. Sto-i d e, Contribuţie la biografia lui Eustratie logofătul, Arhiva, Iaşi, XLI, 1934, p. 2 – 12; Lucian Predescu, Dragoş Eustratie logofătul, în I. Mine a, Cercetări istorice, an. XIII —XVI, nr. 1-2, Iaşi, 1940, p. 424-452; cf. şi Convorbiri literare, LXIII, 1930, p. 103- 108; pentru completarea biografiei lui, date documentare la: Gh. Ghibănescu, Surde şi izvoade, III-V.

Pentru Toader Diiacul şi Ciogleşti: V. Pâr van, Vn vechi monument de limbă literară românească, în Convorbiri literare, XXXVIII, 1904, p. 919 – 946, 979-l000, şi extras, Socec, 1904 (împreună cu o a doua redacţie mai completă după o copie din 1668). Textul este însă un centom hrisostomic cu reminiscenţe din rânduiala înmormântării, precum a arătat D. R u s s o, Elenizmul în România. Epoca bizantină şi fanariotă, Bucureşti, 1912, p. 31 – 32; cf. şi Studii istorice greco-române. Opere postume, II, Bucureşti, 1939, Biblioteca enciclopedică, Fund. pentru lit. şi artă, p. 510.

Varlaam. Ştiri documentare despre familia lui: Aron D e n s u ş i a n n, în Revista critică literară, III, 1896, p. 25 şi urm.; N. I o r g a, în Studii şi documente, XIX, p. 3 – 6; data sfinţirii lui ca mitropolit: I. B i a n u, în Columna lui Traian, III, 1882, p. 212 (cu fragmente din Pravila lui Eustratie logofătul, p. 210 —217). Scrieri despre legăturile lui cu Rusia' Silviu Dragomir, Contribuţiuni privitoare la relaţiile bisericii româneşti cu Rusia în veacul al XVII-lea, în Analele Academiei Române, seria a Il-a, tom. XXXIV, Mem secţ. ist., Bucureşti, 1911-l912, p. 1145-l172; Aurel V. S a v a, Contribuţiuni la istoria bisericei vrâncene, rev. Milcovia, II, I, p. 20.

Biografii: Ştefan Dinulescu, Notiţe despre viaţa şi activitatea mitropolitului Moldovei Vărlaamu, 1632-l653, retipărit din Candela (IV, 1885, p. 695 şi urm.), Cernăuţi, 1894; ediţia a Ii-a, Bucureşti, 1896; I. L u p a ş, Mitropolitul Varlaam al Moldovei, 1632- 1653, Cluj, 1935; Augustin Z. N. Pop, Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, Bucureşti, 1939 (extras din revista Biserica ortodoxă română, LVII, 1939, nr. 5 —6); acelaşi. Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, Bucureşti, 1940 (extras din rev. Athenaeum, V, nr. 4); D R u s s o, Varlaam al Moldovei candidat la scaunul patriarhiei ecumenice (şi cuvân-tarea lui Meletie Sirigos la hirotonisirea lui Varlaam ca mitropolit în Iaşi), în Studii istorice greco-române. Opere postume, I, Bucureşti, 1939, p. 229 – 236.

Pentru autografe: V. A. Ureche, Autografele lui Varlaam mitropolitul, în Analele Academiei Române, X, Bucureşti, 1887- 1888, p. 341 – 349 (cu testamentul în facsimile). Semnătura facsimilată şi de Dan S i m o n e s c u, în Revista istorică română, IV, 1934, p. 295.

Opera. Pentru tipărituri: I. Bianu şi Nerv a Hodoş, Bibliografia românească veche, I, p. 119-l58. Despre Leastviţa lui Ion Scărariul: Gh. Ghibănescu, O nouă lucrare a mitropolitului Varlaam, în Arhiva, Iaşi, XXV, 1914, p. 65- 107. P. P. Panaitescu, L'injluence de l'oeuvre de Pierre Mogila archeveque de Kiev dans Ies Principautes roumaines (extras din Melanges de l'Ecole roumaine en France, V, Paris, Gamber, 1916), p. 55-68. Despre Răspunsul la Catehismul calvinesc cf. şi I. B i a n u, în Analele Acad. Rom., XXVI, 1903, p. 51. Introducerea a fost publicată de N. D r ă g a n u, în Anuarul Institutului de istorie naţională. Cluj, III, p. 245 – 249, ca anexa la studiul Codicele pribeagului Gheorghe Ştefan, reprodusă şi de I. Lup aş în Documente istorice transilvane, I, Cluj, 1940, p. 231-235. Analiza lui la P. P. Panaitescu, op. cit., p. 57 – 59, şi la V. M a n g r a, în revista Biserica şi şcoala, Arad, XXVII, 1903, nr. 21 şi 22. Textul însoţit de studiu publicat de N. Cartojan, Mitropolitul Varlaam, Răspunsul împotriva Catihismului calvinesc, în colecţia „Texte de literatură veche rom.”, Bucureşti, 1942, ed. Casa Şcoalelor. Raporturile Cazaniei lui Varlaam cu Cazania lui Coresi şi cea de la mănăstirea Dealu P. V. H a n e ş, Vechile noastre Cazanii, Coresi, Varlaam, Mănăstirea Dealu, în Prietenii istoriei literare, Bucureşti, I, 1931, p. 133- 161; Gr. Scorpan, Locul Cazaniei lui Varlaam în vechea noastră literatură omiletică, în I. M i n e a, Cercetări istorice, XIII-XVI, Iaşi, 1940, p. 545-596.

Extrase din Cazanie: Cazaniile lui Varlaam, în Autorii români vechi şi contimporani, Bucureşti, Socec, 1895; opera întreagă se editează acum de Fundaţia regală.

Pravila lui Vasile Lupu a fost republicată de I. S i o n, Carte românească de învăţătură de la alte giudeţe, Botoşani, 1875; apoi de Ion M. B u j o r e a n u, Collecţiune de legiuirile României vechi şi cele noui, III, Bucureşti, 1885, p. 1-82; S. G. Longinescu, Legi vechi româneşti şi izvoarele lor, I: Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, însoţită de 1) izvoadele sale, 2) de varianta sa muntenească întrupată în îndreptarea legii a lui Matei Basarab, 3) de tălmăcirea sa în franţuzeşte de A. Patrognet, Bucureşti, C. Gobl, 1912. Studii: S. G. Lo n-g i n e s c u, Pravila lui Vasile Lupu şi Prosper Farinaccius, romanistul italian, Bucureşti, 1909; Ion Peretz, Pravila lui Vasile Lupu şi izvoarele ei greceşti, în rev. Arhiva, Iaşi, XXV, 1914, p. 201 – 221; acelaşi, Istoria dreptului românesc, II, p. 281-312, Eustratie: 340 – 367; S. G. Longinescu, Părerile d-lor lorga şi Pereţ despre Pravila lui Vasile” Lupu, Bucureşti, 1915; Şt. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept românesc, I, Izvoarele (Seminarul de istoria vechiului drept românesc), Iaşi, 1933, p. 160-l81.