Unde eşti, iubite?
Unde să te caut?
CÂNTEC POPULAR
1-ul. Scoate căciula! Aici nu-i voie!
Al 2-lea. Nu-i căciulă, e joben!
1-ul. Tot aia e!
Al 2-lea. Nu-i deloc tot aia… O căciulă o cumperi şi cu cincizeci de copeici, dar pofteşte de cumpără un joben!
1-ul. Căciulă sau pălărie… trebuie s-o scoţi!
Al 2-lea. (scoţându-şi pălăria). Vorbeşte şi dumneata mai limpede… (Îl maimuţăreşte.) Căciula, căciula…
1-ul. Lasă vorba! Nu poate lumea să asculte!
Al 2-lea. Dumneata vorbeşti şi tulburi liniştea, nu eu! Eu tac… Şi nici n-aş fi deschis gura, dacă nu te legai de mine.
1-ul. Sssst!
Al 2-lea. Degeaba sâsâi… (După un timp de tăcere.) Ştiu şi eu să sâsâi… Şi nu mai holba ochii la mine… Ce, crezi că mă sperii?… Am văzut şi pe alţii, mai grozavi ca dumneata…
Nevasta celui de-al 2-lea. Încetează odată! Ajunge!
Al 2-lea. De ce s-a legat de mine? Nu i-am făcut nimic! Spune, nu-i aşa? Atunci de ce se bagă? Sau, poate, vrei să mă plâng la comisariat?
1-ul. La urmă; la urmă… Taci odată…
Al 2-lea. Aha, te-ai speriat! De!… Voi ăştia faceţi pe grozavii, dar la o adică, tremuraţi de frică!
Glasuri din public. Sssst…
Al 2-lea. Uite, şi publicul te-a luat la ochi… Eşti pus să faci ordine şi stârneşti singur dezordinea… (Zâmbeşte sarcastic.) Mai ai şi medalii pe piept… o sabie… Ce oameni!
(1-ul iese pentru câteva clipe)
Al 2-lea. I-a fost ruşine şi a plecat… Carevasăzică, mai are un pic de conştiinţă, dacă se ruşinează de vorbă… Dacă ar mai fi lungit-o, i-aş mai fi spus eu şi altele. Ştiu eu cum să mă port cu de-alde ei!
Nevasta celui de-al 2-lea. Taci! Se uită lumea la noi!
Al 2-lea. N-are decât să se uite… Am plătit biletul cu banii mei, nu cu ai altuia… Şi dacă vezi că mă apăr, nu mă mai scoate şi tu din răbdări… Acum că a plecat ăla… ăla cu pricina, tac şi eu… La ce să mai vorbesc, dacă nu se leagă nimeni de mine? N-am de ce să vorbesc… înţeleg prea bine… (Aplaudă.) Bis! Bis!
1-ul, al 3-lea, al 4-lea, al 5-lea şi al 6-lea (răsărind parcă din pământ). Poftiţi afară! Urmaţi-ne!
Al 2-lea. Unde? (Pălind.) Pentru ce?
1-ul, al 3-lea, al 4-lea, al 5-lea şi al 6-lea. Poftiţi! (îl apucă pe cel de-al 2-lea de subţiori.) Nu daţi din picioare… Poftiţi! (îl târăsc.)
Al 2-lea. Cum, am plătit cu banii mei şi îndrăzniţi aşa, din senin… (îl târăsc afară.)
Glasuri din public. Au scos din sală un pungaş!
Apărută pentru prima oară în revista „Oskolki”, 1884, Nr. 41, 13 octombrie. Semnată: Omul fără splină. Publicăm acest text.