6.

Cum linia de luptă era în formă de semilună, în acelaşi timp, ca, la un semnal, întreaga armată, şi odată cu ea şi cumanii, s-au avîntat spre duşman; prevăzînd ce avea să urmeze, una dintre primele căpetenii scite a vrut atunci să se salveze şi, împreună cu cîţiva oameni, a trecut de partea cumanilor, a căror limbă o vorbea. Căci, deşi aceştia luptaseră vitejeşte împotriva sciţilor, el avea totuşi mai multă încredere în ei decît în romei şi a venit cu speranţa de a-i folosi, pe lîngă împărat. Acesta a văzut ce se întîmplase şi s-a temut ca nu cumva şi alţi sciţi să se alăture primilor şi să-i convingă pe cumani să treacă de partea lor, întorcînd împotriva trupelor romeice atît simţămintele cît şi caii lor; găsind repede o ieşire din această situaţie grea, el a ordonat stegarului împărătesc să ia steagul în mâini şi să se îndrepte spre tabăra cumanilor.