2.

A dat atunci ordin să se vestească în toată armata să le fie luate sciţilor toate armele şi puse într-un singur loc, iar prizonierii să fie păziți cu grijă. După ce a dat aceste porunci, şi-a petrecut în linişte restul nopţii. Totuşi, în timpul străjii de mijloc a nopţii, fie dintr-o inspiraţie divină, fie din nu ştiu ce alt îndemn, soldaţii, ca la un consemn, i-au omorît aproape pe toţi. Cînd s-a luminat de ziuă împăratul a aflat şi l-a bănuit imediat pe Synesios. Trimite să-l cheme imediat, îi face reproşuri aspre şi îi spune, ameninţîndu-l: „Asta e fapta ta!” Deşi celălalt se jura că nu ştie nimic, porunceşte să fie luat şi pus în lanţuri. „Să afle, zice el, ce chin este să fii doar legat şi de acum înainte să nu mai pună lacale asemenea fapte împotriva semenilor săi“ Poate l-ar fi pedepsit chiar, dacă cei din preajmă, rude şi prieteni ai împăratului, nu ar fi cerut iertarea lui Synesios.