3.

Şi, totuşi, împăratul îi dispreţuia cu desăvârşire pe toţi aceşti născocitori. Dar, cum mulţimea soldaţilor nu înceta, cu orice prilej, pe drumuri şi la răspîntii, să înşire asemenea prostii, acestea au ajuns la urechile surorii împăratului Alexios, Teodora, care era văduva fiului mort al lui Diogenes. Ea nu putea răbda asemenea sminteli şi era mîniată. Căci, după moartea soţului ei, îşi închinase fiinţa vieţii monahale şi trăia în cea mai severă asceză, gîndindu-se numai la Dumnezeu. Cum acest flecar nu se potolea, deşi i se atrăgea mereu atenţia împăratul a poruncit să fie trimis la Cherson ⁸³ şi pus în lanţuri. Ajuns acolo, impostorul s-a urcat în timpul nopţii pe întărituri şi, aplecîndu-se peste ziduri, a început să stea de vorbă cu cumanii care veneau des pe acolo făcînd comerţ şi luînd ce le era trebuincios; după ce şi-au făcut unii altora jurăminte, într-o noapte, s-a legat cu corzi şi şi-a dat drumul, lunecînd de-a lungul zidului.