Ah, iată-i! Hai s-o ştergem! Dar stai, nu-i nimeni doară.
Deci să-iidrăznesc. Tot trupul mi-l simt că se-nfioară.
Iar îi aud. S-o ştergem! Nu, vântul a vuit.
Să-naintez, de bezoa-nnoptării să profit.

Te-mpotriveşti, bătrâne, dar eu mi-aştept regina.
Mă-ncurcă doar slugoii-accştia, bată-i vina!
De douăzeci de veacuri n-am tremurat atât.

Prea-i mare riscul. Dacă mă prind, m-au omorât;

Accept să mor în luptă, dar nu cu-această clică,
Să-mi întinez eu spada pe oameni de nimica.
Ce groaznice primejdii te pasc, când eşti viteaz!
Dar bine că sunt sprinten la fugă-n orice caz.

Şi dacă fug, degeaba spre mine ei se-ndreaptă!
Piciorul, ca şi spada, e-un fel de luptă dreaptă.
Ah, vin' încoace-acuma! Pierdut sunt! Voi muri'

Am îngheţat cu totul. Şi n-am să pot fugi.
O, soartă nemiloasă, curajul cum mi-l mături!

Dar ce văd? E regina cu omul meu-alături.

Mi se dezgheaţă trupul; dar s-auzim ce spun,
Cum proslăveşte dânsul amorul meu nebun,