Clindor, Temnicerul.

TEMNICERUL

(în timp ce Izabela şi Liza rămân în umbră.)

Înalta judecată, în marea-i indulgenţă, Luat-a hotărârea de-a vă-acorda clemenţă.

CLINDOR

Clemenţă! Zei din ceruri!

TEMNICERUL

La noapte veţi muri.

CLINDOR

Aceasta-i indulgenţa ce-mi pot ei oferi?

TEMNICERUL

Nu preţuiţi clemenţa aşa cum se cuvine.

Scutit de-o moarte-n public, scăpaţi şi de ruşine.

CLINDOR

Cum să-l glorific oare pe-acel judecător

Ce-n marea lui clemenţă m-a osândit să mor?

TEMNICERUL

Primiţi solia morţii cu toată bărbăţia.

CLINDOR

Fă-ţi, fără vorbă multă, amice, datoria!

TEMNICERUL

Afară aşteaptă-arcaşii. E totul pregătit

Şi de-i vedeţi, desigur, veţi fi mai mulţumit.