Clindor, Izabela, Liza, Temnicerul.

IZABELA

(se adresează Lizei în timp ce temnicerul deschide lui Clindor uşa temniţei) 11 vom vedea, o, Liza!

V LIZA

Sunteţi ca fermecată.

IZABELA

Cum aş putea fi altfel, când viaţa mi-i redată?

Ni-s vieţile legate; şi lovitura grea

Ce viaţa i-o distruge, zdrobeşte şi pe-a mea.

TEMNICERUL

Ei, domnul meu, asemeni arcaşi cunoaşteţi oare?

CLINDOR

Chiar voi sunteţi, o, Doamne! Surpriză-ncântătoare!

Înşelător amabil, tu n-ai minţit de loc!

Da, voi muri la noapte, dar de prea mult noroc!

IZABELA

Clindor!

TEMNICERUL

Să nu vă-ndemne la mângâieri ispita!

Pe urmă fiecare ne-om alinta iubita.

CLINDOR

Ce, Liza şi cu dânsul.?

IZABELA

Să-ţi spun cum s-a-ntâmplat

Şi cum de dragul Lizei el te-a eliberat.

TEMNICERUL

Cuvinte de iubire acum pot să ne strice.

E locul cam nesigur; hai să plecăm de-aice!

IZABELA

Să mergem; dar v-am cere să vă mai stăpâniţi

Ardoarea pân-la nuntă. Ei, ne-o făgăduiţi?

Altminteri ne întoarcem.

CLINDOR

Fiţi fără-ngrijorare.

Cuvântul meu de cinste!

TEMNICERUL

(către Liza)

Cuvântul meu de-onoare!

IZABELA

Cu-aşa făgăduială, chiar viaţa ne-o riscăm.

TEMNICERUL

Prea multă vreme pierdem. E timp să evadăm.