oare cum arăta singurătatea la veneţia în secolul cel mare,

printre doamne bine îmbrăcate, 

gentilomi şi bune societăţi înscrise pe hârtie

oare cum arăta singurătatea la veneţia?

cum era să fii singur în roma, pe strada pe care trecea augustul

cum era să fii exclus pe malurile tibrului după ce-a tăcut apostolul

ce urme-au lăsat singurătăţile maiestuoase ale imperiului bizantin

rotunjite cu unt gras de vacă sub mantii şi mitre împărăteşti, aliluia

când hoarda de selgiucizi beţi trecea pe străzile oraşului învins

scuipând prin colţuri şi lălăind

care sînt statisticile singurătăţii în stepă

oare laptele de iapă conţine-el vitamine şi săruri minerale

care pot da direcţii de cercetare

asupra cohésiunii societăţii mongole?

de ce în stepă seacă oamenii sug ţâţa vieţii mai cu băgare de seamă

şi tot cu mare atenţie stau drepţi în şa

cu ochii holbaţi la înălţimea care separă în şaua de pe josul?

avem suficiente puncte de date pentru a efectua o curbă

a evoluţiei singurătăţii societale în perspectivă diachroniquă

ca să ne ocupăm şi noi să vorbim la conferinţe dracu

că doar n-o să mergem noi în stepă să tragem cu arcul

mai bine ne frecăm sub birou de colţurile volumenelor

şi-apoi luăm cuvântul la microfon, calm, intelligent,

cordialement.