Burghezia în Psihedelia.

Pentru tema noastră, ideologia revoluţionară a lui Leary este interesantă prin apelul ei popular, cu mult mai mare decât al „cercetărilor” suprarealiste din anii ‘20 şi ‘30, care dovedeşte existenţa unui larg spaţiu de rezonanţă între demersurile de de-construcţie/reconstrucţie a universului interior întreprins de avangarde şi înclinaţiile fantasmatice ale publicului larg. Din perspectiva unei strategii a identităţii simbolice şi a autolegiti-mării burgheziei, excesele şi ostentaţia „revoluţiei psihedelice” nu fac decât să potenţeze, prin deformare, promisiunile „democratizării interioare” despre care vorbeam în ipoteza prezentului capitol, înlocuirea tensiunii verticale, dată de aspiraţie şi sublimare, a canonului clasic cu tensiunea orizontală a continuei „iradieri” a psihicului generează un simbolism foarte puternic, care poate fi pus în relaţie cu mesajul fundamental al democraţiilor liberale. Revoluţia psihedelică permite burgheziei să se autodefinească drept garant al condiţiilor care fac posibilă continua expansiune a libertăţii interioare.

NOTE

1. Vezi Theodore Roszack, The Making of a Counter Culture, p. 174. Vezi şi Alethea Hayter, Opium and the Romantic Imagination, University of California Press, Berkley, 1968.

2. A. Breton, Manifestes du surrealisme, Pauvert, Paris, 1962.

3. Samuel Hynes, The Edwardian Turn of Mind, Princeton University Press, 1968, pp. 138-l39.

4. Idem, p. 139.

5. Ldem, pp. 139-l42.

6. Idem, p. 139.

7. Idem, p. 143.

8. Vezi, de exemplu, manifestul „Hmds Off Love”, publicat în Revolution surrealiste, IX-X (octombrie 1927).

9. Vezi Helena Lewis, The Politia of Surrealism, Paragon House, New York, 1988, capitolul „Trotsky and the Surrealists”.

10. Alan Rose, Surrealism and Communism. The Early Years, Peter Lang, New York, 1991.

11. Theodore Roszack, op. Cât., p. 167.

12. Idem.

13. Idem.

14. Theodore Roszack, op. Cât., p. 166.

15. Intrarea „psychedelic” din The New Shorter Oxford English Dictionary, Clarendon Press, Oxford, 1993, p. 2 400.

16. Vezi Harlan Ellison (ed.), Dangerous Visions, Gollancz, Londra, 1987.

Share on Twitter Share on Facebook