Oricât de bune rânduiele,

Cum vor intra pe mîini de oameni necinstiți

Și numai de al lor folos povățuiți,

Se fac îndată rele.

Spre pildă trebuie să știți

Că lupul s-au cerut la leu nazâr pe oi.

Se vede că la el, precum și pe la noi,

Tot trebui mijlociri,

Căci el întâi au pus pe vulpe meșteriță,

Rege către leiță.

Dar, pentru că de lupi sunt rele auziri,

Prealuminatul leu ferind nemulțumiri,

A poruncit la sfat

Să facă tuturor chemare

De o obștească adunare,

La care mic și mare să fie întrebat:

Ce știu de lup și ce purtări el are.

Așadar, fiarele pe rând s-au adunat

Și întru o unire glas bun de lup au dat.

Pe urmă au ieșit porunca cea leiască:

Pe lup, nazâr deplin, la stâne să-l pornească.

Dar oile ce-au arătat?

La adunare ele au fost neapărat?

Aceasta-i de mirare,

Că sfatul au uitat să facă lor chemare,

Când ele mai ales erau trebuitoare.