Psalmul 137 

M-oi ruga-mă ție, Doamne svinte,

Cu inemă-ntreagă denainte,

Și-ntre îngeri îț voi cânta-n față,

Că mi-ascultaș graiul cu dulceață.

Și-n svânta ta casă m-oi ruga-mă

Numelui tău și m-oi închina-mă,

Pentru milă și pentr-adevară,

Ce ț-ai mărit svânt numele-n țară.

Și ori în ce zî te voi striga-te,

Să mi-asculț de sârg la greutate!

Și-n sufletul mieu să dai putere,

Să-m sporească fără de scădere.

Și să țî să roage, Doamne svinte,

Împărațâi toț pre denainte,

Că ț-au auzâtu-ț toț cuvântul

Împărațâi de pre tot pământul.

Și să-ț cânte, Doamne, pre cântare,

Pentru slava ta ce este mare.

Domnul unde șede, de la nalturi,

Vede lumea preste toate laturi.

Și de-aș merge prin mijlóc de greață,

M-ii1 feri-mă și-m vei tinde viață.

Pentru pizmașii miei ce pun pizmă,

Îț vei tinde de m-ii1 izbăvi-mă.

Și m-ei scoate, Doamne, cu direapta, 

Și cu stânga ta le vei da plata.

Că mila ta, Doamne,-n veci trăiește,

Lucrul svintelor mâni îț sporește. 

Share on Twitter Share on Facebook